Proiectul din Parlament care pune angajatorii in dificultate si creste rolul sindicatelor

Proiectul privind Legea dialogului social propune cateva modificari referitoare la cazurile in care s-ar putea declansa conflicte de interese, care pot culmina cu declansarea grevei, precum si alte prevederi importante.

Toate acestea duc la formarea unui cadru de reglementare mult mai rigid si restrictiv pentru angajatori, dar si la o crestere a rolului sindicatelor, sustine Serban Paslaru, partener al Tuca Zbarcea & Asociatii si coordonatorul departamentului de dreptul muncii, intr-un comentariu realizat pentru Ziare.com.

Iohannis trimite Senatului spre reexaminare Legea dialogului social

Proiectul privind modificarea Legii nr. 62/2011 a dialogului social are drept scop "reglementarea distincta a aspectelor legate de conflictele de munca si modalitatea de solutionare a acestora".

In acest sens, s-a propus abrogarea si inlocuirea sectiunilor din Legea nr. 62/2011 care trateaza, in prezent, acest subiect.

Initiativa amendarii Legii nr. 62/2011 a dialogului social este, cel mai probabil, parte a procesului mai amplu de modificare a legislatiei muncii, promovat de una dintre cele mai mari confederatii sindicale din Romania, care vizeaza inclusiv schimbarea semnificativa a Codului Muncii (proiectul de modificare a Codului muncii se afla in prezent la Camera Deputatilor, care este camera decizionala, dupa ce Senatul a aprobat tacit proiectul), arata specialistul citat.

Modificarile aduse Codului Muncii infurie oamenii de afaceri - Ce numultumiri au

Iata cele mai importante amendamente aduse Legii nr. 62/2011:

• Se doreste reglementarea unor situatii noi in care s-ar putea declansa conflicte de interese (care pot culmina cu declansarea grevei).

Serban Paslaru arata ca, spre deosebire de actuala reglementare, conflictele de interese ar putea fi declansate si in urmatoarele situatii:

1. daca "angajatorul nu isi indeplineste obligatiile prevazute de lege de a incepe negocierile anuale obligatorii privind salarizarea, programul de lucru, conditiile de munca, precum si durata timpului de munca si de odihna."
2. daca "angajatorul participa la negocieri, dar refuza sa indeplineasca obligatiile legale referitoare la informarea si consultarea organizatiilor sindicale ori a reprezentantilor salariatilor, dupa caz, cu privire la situatia economico-financiara."
3. "in cazul esuarii negocierilor anuale obligatorii privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru, formarea profesionala si conditiile de munca."

"Propunerea de modificare se departeaza de la cadrul legislativ actual, intrucat, in prezent, angajatorul nu are obligatia de a negocia anual salarizarea, programul de lucru, conditiile de munca sau durata timpului de lucru, cata vreme exista un contract colectiv de munca in vigoare (o asemenea obligatie a existat in legislatie anterior anului 2011).

De aceea, asa cum am precizat anterior, aceasta initiativa legislativa ar trebui analizata impreuna cu amplul proiect privind modificarea Codului Muncii. In principiu, efectul implementarii unei asemenea propuneri ar fi crearea unui cadru mult mai larg si permisiv in ceea ce priveste conditiile de declansare a conflictelor de interese", arata Serban Paslaru.

Cu alte cuvinte, un conflict de interese (care ar putea degenera intr-o greva) va putea fi declansat chiar si pe durata de valabilitate a unui contract colectiv de munca, situatie care, in conditiile actualei legislatii, nu este posibila.

De asemenea, potrivit proiectului, orice neintelegere in legatura cu continutul informatiilor legate de situatia economico-financiara a angajatorului, care ar trebui sa faca obiectul procesului de informare si consultare, ar putea sa constituie premise ale unui conflict de interese.

"De remarcat ca, in practica, sunt numeroase situatii in care apar polemici sau chiar dispute intre angajatori si sindicate pe marginea continutului si suficientei informatiilor furnizate cu ocazia negocierilor colective, fiind de asteptat deci ca numarul conflictelor de munca sa creasca in conditiile in care asemenea situatii ar fi recunoscute prin lege intre cele de natura a declansa asemenea conflicte", mai sustine Serban Paslaru.

• Se doreste reglementarea posibilitatii ca greva sa poata fi declansata/continuata "pentru motive diferite de cele care au stat la baza declansarii conflictului de munca."

Astfel, potrivit art. 50 alin. (2) coroborat cu art. 53 din proiectul de lege, in masura in care instanta, la solicitarea angajatorului, ar constata ca greva a fost declansata "pentru motive diferite de cele care au stat la baza declansarii conflictului colectiv de munca", ar urma sa declare greva ca "neconforma".

Acest lucru nu ar determina incetarea imediata a grevei, ci doar ar da nastere obligatiei organizatorilor grevei de a "acoperi erorile constatate de instanta in declansarea grevei", arata Serban Paslaru.

• Se doreste exonerarea grevistilor sau organizatorilor grevei de la orice raspundere pentru daunele cauzate angajatorului.

Astfel, potrivit art. 54 din propunere, "orice actiune impotriva grevistilor sau organizatorilor grevei privitoare la daune este admisibila numai in masura in care angajatorul face dovada ca angajatii au continuat greva dupa comunicarea de catre instanta de judecata a hotararii de declarare a grevei ca nelegala."

Cu alte cuvinte, "chiar si in situatia in care instanta ar declara greva nelegala, organizatorii grevei nu ar putea fi tinuti raspunzatori pentru daunele cauzate angajatorului, decat daca salariatii ar continua greva dupa data comunicarii hotararii judecatoresti", mentioneaza Serban Paslaru.

Concluzie

Serban Paslaru sustine ca, daca propunerile de modificare a Legii nr. 62/2011 vor fi adoptate in forma actuala, precum si cele vizand Codul Muncii, acest lucru ar anula in buna parte efectele modificarilor de amploare aduse legislatiei muncii in anul 2011 (principalul efect urmarit atunci a fost o "flexibilizare" a relatiilor de munca si a pietei muncii).

"S-ar reveni astfel la un cadru de reglementare mult mai rigid si restrictiv pentru angajatori, pe de o parte, cu o crestere a rolului sindicatelor, pe de alta parte", a conchis specialistul.

C.P.

SUA sunt cel mai mare producător mondial de petrol de șase ani consecutivi. În 2023 au doborât recordurile privind producția

În timp ce în Uniunea Europeană statele membre reduc producția de petrol și gaze naturale pentru a îndeplini țintele de mediu, Statele Unite ale Americii au fost în 2023 cel mai mare...

Comisia Europeană nu este acord cu TikTok Lite, noua scorneală a gigantului tech. Temeri că minorii ar putea avea acces la conținut periculos

Comisia Europeană a anunțat recent că va investiga programul TikTok Lite, suspectând că acesta poate avea un impact negativ asupra sănătății mintale a utilizatorilor. Programul, care...