Romani in lume: Pazit cu Kalashnikov-ul, tepuit de romani, a muncit in afara pentru familie

Ar avea sansa sa se mute definitiv oricand in afara tarii, la cat de gros are CV-ul, dar a preferat sa-si pastreze "cartierul general" in Romania si sa plece sa munceasca in toata lumea, pe baza unor contracte temporare.

Iulian Anca, un tanar de 28 de ani, din Constanta, a muncit pazit cu Kalashnikov-ul, a lucrat pe doc, in mijlocul fluviului, in luni precum noiembrie sau decembrie si, in curand, va pleca in Bahamas, pentru a-si face meseria pe care o stie cel mai bine, cea de electrician.

Chiar in momentul in care am inceput interviul a primit un telefon. Era contactat pentru a pleca in Bahamas pentru a repara un vapor, alaturi de alti specialisti. Contractul s-a concretizat imediat, asa ca, luni, isi paraseste familia pentru cateva luni.

Pentru acest job a preferat sa "aranjeze cartile" si pentru un prieten pe motiv ca, decat sa plece cu cine stie ce oameni in care nu are incredere, mai bine face un bine unui amic.

Legat de familie, are un principiu foarte sanatos: "Decat sa sufere ei in strainatate de dor de casa si altele, mai bine sufar doar eu sa le fie lor bine aici!". Ar face orice pentru sotie si copil, de asta si prefera sa stea departe de ei cu lunile si sa munceasca, decat sa stie ca sta in tara si nu le poate indeplini nici cea mai mica dorinta.

Iulian este un alt conational din campania Ziare.com numita Romani in lume, care va arata romani care aleg sa faca anumite sacrificii, doar pentru a-si gasi un trai pe care, in propria tara, nu l-ar avea nici in 50 de ani de acum incolo.

Cum ai ajuns sa muncesti in afara?

Am inceput sa lucrez in afara cu cei de la Santierul Naval Daewoo Mangalia, in aprilie 2006. Acolo am stat pana in decembrie acelasi an, am avut atunci doar o vacanta de doua saptamani. Aia a fost sansa mea, chiar daca a fost un castig foarte mic. Pe toata aceasta perioada am invatat meserie. Pana acum am lucrat in Coreea de Sud, Franta, Italia, Olanda, Sudan si Portugalia.

Cum a fost in Coreea de Sud?

Acolo nu prea am avut parte de experiente placute, in afara de a vizita si a vedea unele locuri frumoase pe care acea tara le are de oferit. Ca munca, m-au facut sa ma simt ca un sclav. Pe 400 de dolari pe luna si de la santier imi mai intrau alti 800 de lei lunar. Eram considerat de coreeeni un nimic, dar prin plecarea asta mi s-au deschis alte usi si a contat foarte mult la CV. Cand vorbeau cu noi, din "fiu de catea" nu te scoteau (aveau si un cuvant special pentru asa ceva..greu de pronuntat).

In Franta....

In Franta a fost suuupeeer, dar cu o mica exceptie. Aici eram "in charge hand" pe un doc plutitor, adica un fel de sef de echipa pentru electricieni. Eram doi astfel de sefi, numai ca eu castigam ceva mai bine decat cel de-al doilea. El lua 7 euro pe ora, eu 9 euro. Lucram cate 10-11 ore pe zi, inclusiv sambata. Fata de Coreea, aici chiar eram apreciati. Nu am stat decat 3 luni aici.

Mica exceptie de care vorbeam mai devreme este legata de firma care ne-a intermediat angajarea. Nu ne-a facut si declaratia E101 (n.red - ceruta de autoritatile tarii in care lucrezi, este act care dovedeste detasarea unui angajat intr-o alta tara). Asa ca, intr-o dimineata, ne-am trezit cu mascatrii pe doc. Ne-au luat la politie si, dupa ce ne-au interogat cateva ore si amprentat, am facut si niste poze cu "pancarta" in mana. Eu chiar aratam ciudat, eram tuns si chel ca stiam ca trebuie sa stau cateva luni acolo.

Nu ne-au tratat deloc urat. Ba, din contra, au fost foarte amabili, dar au urmat toate procedurile. Asa ne-am trezit cu bagajele facute si trimisi inapoi in Romania cu avionul politiei franceze. Eram fara sireturi, telefoane sau alte aparaturi si fara portofele. In avion eram un muncitor, un politist, asa de bine ne-au pazit.

In Italia...mare teapa...

La italieni am plecat pe 1.200 de euro si, cand am ajuns acolo, am constatat ca mi-am luat cea mai mare teapa. Am dat si comision "la persoana" de 150 de euro si mi-am luat si bilet din banii mei. Cand am ajuns acolo era teapa, nu ma astepta nimeni. Asta este riscul Internetului. Asa ca mi-am gasit repede altceva, la niste nenorociti care imi dadeau 450 de euro. Nu am stat decat o luna.

In luna aia am carat piatra si am taiat iarba sa imi fac banii de drum inapoi. Pentru chestia asta as spune multe lucruri urate despre italieni, dar as generaliza si nu sunt toti asa. Dar in tara aia nu mai calc in viata mea. Atunci, din cauza la chestia asta, am avut si alte oferte, dar le-am refuzat. In Italia am reusit sa-mi nenorocesc si genunchiul din cauza la carat piatra. Un an si ceva am tras cu el.

Cum a fost experienta olandeza?

Ca banii era foarte ok. Adica, pe zi, castigam cam 58 de euro, plus ce mai luam lunar din Romania, alti 800 de lei. Aici am lucrat pe nave de transport fluvial, ceea ce nu era tocmai avantajos pentru mine. Eu lucram afara pe punte si am prins asta in lunile noiembrie si decembrie. Munca era tot timpul de facut. Iar la final de zi, in loc sa fi primit cu o mancare calda, trebuia sa ti-o gatesti singur.

Aveam zile de munca in care trebuia sa stam pana la 11-12 noaptea. Asa am ajuns sa mancam mai mult semipreparate, de baza era shaorma, de asta am si pus cateva kilograme in plus. Firma a fost serioasa cu banii pana la ultimul leu. Lucru pe care nu pot sa spun despre cei dn Franta, unde ne-au oprit din salariu 700 de euro, pentru amenda platita statului francez. De parca eram eu de vina ca nu au facut ei declaratia E101.

Sudan

Munca in Sudan am inceput-o in iulie 2009, unde am ajuns printr-o firma de crewing din Constanta. Salariu foarte bun: 2.000 de dolari acolo, 600 de lei mai veneau si de acasa. Problema pentru mine acolo a fost ca, fiind tara majoritar musulmana, nu reuseam sa ma integrez in lumea lor. Cel mai greu a fost sa le rezist cererilor. Acolo lucram cu vreo 60 de musulmani, din care toti au incercat sa ma converteasca la islamism de cel putin cate doua ori. Asta numai in primele 49 de zile cat am lucrat acolo.

Cazarea se facea numai in baraci sau, mai bine zis, containere. Cum este traditia la ei, mancau foarte multa carne de oaie, nu spun, este buna, dar nu in fiecare zi. Dimineata, la 5, primeam desteptarea, geamia era la 10 metri de noi.

Lucrand la statie de pompat petrol, paza militara nu lipsea. Erau militari la fiecare colt de statie. Intr-un timp erau mai multi soldati decat noi care ne pazeau. Conducta de petrol este considerata de risc maxim si, sincer, ca strain, imi era si frica, mai ales cand ii vedeam pe aia cu arma pe langa mine. Ma gandeam de ii vine la unul damblaua ca eu sunt crestin, imi si face vreo surpriza cu focuri de arma.

De multe ori am zis ca nu ma mai intorc. Dar norocul meu a fost ca faceam munca acolo prin rotatie: 49 de zile acolo, 43 de zile acasa, altfel nu rezistam. Am lucrat acolo pana in martie, anul asta. Jobul asta m-a scos din multe incurcaturi cu banii. Adica aveam rate la banci neplatite si am reusit sa ies la liman, ba mi-am luat si o masina, iar acum imi pun temelia la casa.

Portugalia

Aici am avut cele mai mari probleme, cu o firma, evident din Romania, cea care ne-a recrutat. Am fost contractat pentru o reparatie electrica la un vapor de vreo 250 cabine de pasageri. Sefii de acolo, greci, super de treaba oameni, dar munca de nu aveai timp de nimic.

Cazarea a fost execrabila. Stateam intr-o camera de 1,5 m pe 3 m cu tot cu baie, in paturi supraetajate. Dusul nu mergea bine, se infunda, faceai jumate baie, asteptai sa se scurga apa si pe urma continuai. La WC turnai apa cu galeata. Cred ca aia la puscarie o duceau mai bine. Munceam 10 ore pe zi, pana vineri, cu 8 euro pe ora. Firma mi-a tras teapa cu 2.500 de euro, bani pe care acum ma chinui, printr-o firma de recuperare de creante, sa-i recuperez. Daca se concretizeaza ultimul contract, luni plec spre Bahamas.

Cum este fiecare plecare, departe de casa de familie?

E greu cand pleci, dar e mai greu in tara. Uite, acum, cu teapa asta (din Portugalia) am intrat in gaura si copilul meu, fiind invatat sa nu ii refuz nimic, mi-a cerut o gramada si mi se rupea inima cand vedeam ca nu imi permit sa ii cumpar. Eu, de obicei, imi organizez banii sa am mereu ceva deoparte, dar mai dai si peste tepe si iti dai toate planurile peste cap.

Acum nu as mai lucra in tara pe 1.000 - 1.400 lei. Mai bine plec 3 luni si stau 4 sau 5 acasa si eu, in 3 luni, imi fac salariul pe 1 an, poate si mai bine. Familiei i-a fost foarte greu la inceput, dar acum deja s-au obisnuit si nevasta si copilul. Avem Internet, vorbim zilnic.

Legat de munca, prefer sa stau in tara si sa plec din cand in cand sa muncesc in afara. Prefer sa plec eu, sa indur eu, decat sa imi chinui copilul si nevasta printre straini.

ANPC, atac la site-urile de comert chinezesti, Temu si Shein

Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) deruleaza o actiune de verificare a site-urilor de cumparaturi si aplicatii chinezesti care functioneaza ca o piata online, Temu si...

Samsung a lansat noul model Galaxy C55. Ce specificații oferă

Samsung a lansat, în China, noul model Galaxy C55, eveniment care a avut loc fără prea multe anunțuri spectaculoase. Telefonul este, în esență, identic cu modelul Galaxy M55, dar se distinge...