Tanara care lucreaza in Danemarca cu alti 7 romani: Aici poti infiinta online o firma in 15 minute - Interviu

Romanii sunt mai ambitiosi decat alte natiuni sa reuseasca si exista multi care sunt "creme de la creme", dar tara noastra mai trebuie sa ia cateva masuri pentru a putea impedica tinerele talente sa treaca granita, considera Patricia Iordache, care munceste la o companie daneza impreuna cu alti 7 conationali.

De aproape un an, ea ocupa postul de Partnerships & Marketing Manager la Airtame, un startup danez de tehnologie wireless.

Proiectul a fost pus pe picioare in 2013 si a fost finantat cu 1,3 milioane de dolari prin site-ul de crowdfunding Indiegogo. Compania are 35 de angajati de 15 nationalitati diferite (lucru mai rar intalnit in nordul Europei), iar 8 dintre ei sunt romani.

Ziare.com a stat de vorba cu Patricia Iordache si am aflat de la ea de ce a plecat din tara noastra, care sunt motivele pentru care romanii sunt doriti de companiile de-afara si cum putem impedica tinerele talente sa ne paraseasca.

Cum ati ajuns sa lucrati pentru o companie daneza? De ce ati plecat din Romania?

Am ajuns in Danemarca acum mai bine de 3 ani in ideea de a studia programul de master in Inovatie si Antreprenoriat la una dintre cele mai prestigioase universitati de business - Copenhagen Business School. Dupa ce am absolvit, automat oportunitatile atragatoare si-au facut aparitia.

Nu consider neaparat ca am plecat din Romania din cauza vreunui lips anume, ci pentru a invata si despre alte culturi si a beneficia si de alte oportunitati. Insa problema nu este de ce am plecat din tara, ci de ce am ramas in Danemarca. Nu e un secret pentru nimeni ca salariile de entry level din Romania sunt sesizabil mai scazute comparativ cu restul Europei.

De asemenea, barierele cu care te confrunti la initierea propriei tale afaceri nu sunt chiar cel mai usor de trecut. Mai mult, managementul ierarhic adoptat de majoritatea corporatiilor si nu numai, nu flateaza piata muncii.

Cu toate acestea, avand in vedere ca nu mai locuiesc in tara si vin in vizita doar de 2-3 ori pe an, observ schimbarile care se produc, "from outside of the box" si imi place ce observ. Evoluam in bine cu o rapiditate oarecum impresionanta. Imi doresc foarte mult ca data viitoare in care ma voi intreba "Incotro acum?" sa-mi raspund clar si raspicat: "Romania".

Cum va explicati ca specialistii romani sunt din ce in ce mai doriti de companiile din afara?

Este o intrebare interesanta, iar raspunsul ei sta la baza zicalei "Nevoia te invata". Conform ultimului recensamant, doar 14% din populatia Romaniei beneficiaza de un nivel de educatie superioara. Ce-i drept, acesta e un procentaj dublu comparativ cu ultimii 10 ani, insa nu se compara cu procentajele din nord-vestul Europei.

Asadar, cei 14% simt nevoia nu doar sa aiba o diploma care sa le ateste educatia superioara, ci sa fie cei mai buni dintre cei mai buni, creme de la creme. Si sunt! Avantajul romanilor care pleaca in afara este ca reusim sa ne afirmam nu doar in fata semenilor nostri, ci in fata tuturor iar acesta nu poate fi decat un lucru extraordinar si demn de admirat.

Prin prisma experientei mele, consider ca din pacate sau din fericire, depinde cum privim, in Romania avem de-a face cu doua extreme - oameni care au avut parte de o educatie si oameni care nu au fost la fel de norocosi.

Insa cei carora soarta le-a zambit au devenit ulterior varfuri. Pe de alta parte, voi da exemplu Danemarca, unde mai mult de 80% din populatie beneficiaza de educatie gratuita, astfel promovandu-se o oarecare platitudine la nivel de tara. Avand parte de aceleasi oportunitati si pregatire, danezii nu vor fi la fel de motivati sa se afirme precum romanii.

Iar daca mai devreme am mentionat ca romanii, din principiu, simt nevoia sa se afirme si sa arate de ce sunt capabili, dublati aceasta determinare atunci cand luati in calcul romanii din afara care trebuie sa se faca vazuti in afara tarii lor si in afara zonei lor de confort, printre straini. Ca sa raspund intrebarii dvs, aceasta determinare si nevoie de afirmare ii face pe romani sa fie din ce in ce mai doriti de companiile din afara.

Cum vedeti dezvoltarea companiilor IT, respectiv celor care produc gadget-uri, in Romania fata de Europa Occidentala? De ce avem nevoie pentru a ne crea o cultura puternica a startup-urilor? (la aceasta intrebare ne-a raspuns colegul Patriciei, Adrian Bordinc, Full Stack Engineer la Airtame)

Consider ca Romania este inca la un stadiu incipient, si incearca cu pasi mici dar repezi sa ajunga din urma tarile vestice care au furat startul cu mult inaintea noastra. Sper ca intr-o zi sa putem spune ca ne luam in piept cu Germania cand vine vorba de acest lucru.

Singurul lucru de care avem nevoie pentru a crea o cultura puternica de start-up este motivatia, toleranta crescuta in fata riscurilor si o mai buna comunicare a ceea ce dorim sa transmitem si sa obtinem. Cred ca majoritatea tinerilor sunt inhibati in fata unui viitor incert si le e frica sa riste deorece de multe ori miza este prea mare.

Cum s-a ajuns sa fiti colega cu alti 7 romani?

Compania s-a lansat in toamna anului 2013, iar in aprilie 2014 primul roman a pus piciorul in Airtame. Apoi s-au alaturat si ceilalti pe parcursul urmatorilor 2 ani, cea mai noua "achizitie" ajungand in echipa acum o aproximativ o luna. Obiectiv vorbind, cred ca motivul principal pentru care toti am ajuns aici este pentru ca, la un moment dat, am fost mai buni decat cei impotriva carora concuram si am avut acea determinare despre care vorbeam mai devreme, iar acest aspect s-a vazut.

Pentru mine personal, faptul ca am fost romanca chiar a reprezentat un avantaj la momentul interviurilor. Partea amuzanta este ca toti romanii care am "aterizat" aici am facut-o individual. Nu a recomandat nimeni pe nimeni, cum s-ar putea crede.

Romania e numita adesea de presa externa "viitorul Sillicon Valley al Europei" sau "tigrul economic al Europei". Cu toate astea, exista voci care spun ca dezvoltarea companiilor tinere nu are un avant atat de mare pe cat ar trebui. Cum vedeti dvs aceasta situatie? Care ar fi obstacolele? Ce rol ar trebui sa joace statul roman in a dezvolta cultura startup-urilor?

Imi vin doua in minte. Primul - birocratia. In Danemarca, orice persoana isi poate deschide o companie noua, in 15 minute, in fata calculatorului. In Romania procesul poate dura oriunde intre o saptamana si o luna. Poate nu suna atat de grav, insa reprezinta unul dintre cele mai mari obstacole ale deschiderii unei noi companii.

Nivelul de birocratie este inca mult prea mare si nu cred ca foarte multe se pot schimba fara o restructurare majora in sistemele interne de IT folosite de institutiile guvernamentale. Doar gandul ca trebuie sa mergi in 5 locuri diferite cu tot felul de documente, taie elanul oricui.

Al doilea - investitia. Sau mai bine zis, lipsa ei. In Romania, conceptul de crowdfunding nu este inca foarte mediatizat si adoptat. In Danemarca, acest concept a dat nastere si pus pe picioare nenumarate startup-uri, inclusiv celui la care lucrez eu. Facilitarea si promovarea acestui demers de catre statul roman ar putea face o schimbare pe termen lung.

Cum poate fi retinut in tara un tanar profesionist si sa il putem convinge sa nu accepte oportunitatile din afara?

Asa cum am mai spus, consider ca este un lucru benefic ca tinerii romani sa mearga in afara, atat pentru ei insisi cat si pentru tara, fie pentru un master, sau pentru un curs atata vreme cat se si intorc si contribuie la dezvoltarea economiei tarii noastre.

In Romania, invatamantul gratuit este doar pe hartie, din pacate. In fapt, inseamna costuri pe care cei din mediul rural de exemplu nu si le pot permite. 14% este un procentaj extrem de mic tinand cont ca o mare parte din acest procentaj paraseste tara. Ne miram adesea de cati pleaca si nu ne dam seama de ce. Poate un prim pas ar fi sa ne uitam in stanga si in dreapta la vecinii nostri europeni si sa le luam exemplul in ceea ce priveste programele si campaniile lor de sustinere a tineretului - fie el invatamant (cu adevarat) gratuit, sau crowdfunding.

De asemenea, acordarea respectului fata de tineri si unei sanse de a se perfectiona si de a avansa pe baza meritocratiei lor e un must ce trebuie luat in calcul. Entry level nu ar trebui sa fie vazut de managementul companiilor ca o varianta de cheap labour ci mai degraba ca o investitie. Investind in tineri atunci cand ei sunt aflati la inceput de drum, ROI-ul pe care companiile il vor avea mai tarziu, ar putea fi surprinzator.

Asadar, regandirea pachetelor salariale pentru entry level si asigurarea de facilitati pentru a isi putea intemeia o familie ar putea fi un inceput bun pentru cresterea sustenabilitatii organizatiilor si pentru a retine tinerii profesionisti in tara.

Noutăți despre lansarea smartphone-ului Pixel 8a: prețuri și specificații dezvăluite

Cu ocazia conferinței Google I/O 2024, noua versiune a smartphone-ului Pixel, modelul 8a, face deja valuri înainte de lansarea oficială, datorită unei prezentări video neoficiale care...

Polestar Phone, primul smartphone dedicat posesorilor de mașini electrice? Ce știe să facă

Polestar, producătorul suedez de mașini electrice, a intrat pe piața dispozitivelor mobile lansând Polestar Phone, un smartphone conceput special pentru posesorii de mașini electrice....