Venitul de baza, cunoscut si ca venitul neconditionat sau venitul universal de baza, castiga teren in multe parti ale lumii.
Invocata de adeptii sai ca solutie pentru combaterea saraciei, ca o oportunitate oferita oamenilor pentru a se dedica adevaratelor chemari, ba chiar ca o nevoie stringenta pe piata muncii in tranzitie spre automatizare, miscarea presupune acordarea unui venit minim fiecarui cetatean sau rezident legal, in scopul asigurarii existentei.
Banii sunt distribuiti neconditionat de guverne sau de orice alte institutii publice si pot suplimenta alte venituri pe care beneficiarii le obtin.
Venitul de baza este considerat, asadar, un drept al omului, indiferent de varsta, de situatia materiala sau de tara in care locuieste. Avand siguranta zilei de maine, fiecare persoana isi poate urma pasiunile sau poate lua propriile decizii in privinta vietii profesionale, sustin partizanii miscarii.
De unde vin banii
Implementarea venitului de baza presupune eliminarea pensiilor, a ajutoarelor sociale, in general a sistemului de asigurari sociale. Se reduce in consecinta dimensiunea aparatului administrativ care le gestioneaza separat si, implicit, se reduc costurile, scrie io9.
Cand vine vorba de finantarea venitului de baza, optiunile prezentate sunt numeroase: valorificarea resurselor publice, cresterea taxelor sau suprataxarea, redirectionarea bugetelor militare etc. Este nevoie insa si de redistribuirea avutiei pentru sustinerea unei astfel de masuri, subliniaza activistii.
Inovatiile tehnologice creeaza o bogatie enorma, de care se bucura insa, in mare parte, cei mai bogati oameni de pe planeta, acel 1% din totatul populatiei.
O alta abordare
Europenii, in special cei din tari ca Suedia sau Finlanda, par mai deschisi la ideea unui venit de baza decat americanii. Potrivit The Atlantic, in randul clasei politice americane predomina suspiciunile cu privire la corectitudinea si caracterul practic al masurii. In plus, politicienii americanii resping premisa ca automatizarea va transforma radical piata muncii, in special pentru categoria "gulerelor albe".
In loc sa astepte ca guvernele sa actioneze, americanul Scott Santens, lider al miscarii venitului minim neconditionat, a inceput sa stranga fonduri prin crowdfunding pentru propriul sau venit de baza de 1.000 de dolari pe luna. Si este aproape la jumatatea drumului spre atingerea acestui tel.
Spre deosebire de alti oameni care apeleaza la crowdfunding, Santens, in varsta de 37 de ani si scriitor freelancer, nu cere bani pentru un anumit proiect, cum ar fi un start-up, un ONG sau un film, ci cere bani pentru a-si trai viata.
Succesul campaniei sale ii va permite sa se dedice sustinerii venitului de baza pentru toata lumea. Orice suma suplimentara peste cei 1.000 de dolari pe luna va fi donata altor activisti.
Abordarea este promitatoare. Un grup de peste 19.000 de sustinatori ai venitului de baza a finantat pana acum 11 persoane, care au primit o alocatie de 1.000 de euro pe luna, fara nicio conditie. Primii castigatori, desemnati in urma organizarii unei loterii, au inceput sa primeasca banii in septembrie 2014. Cel de-al 11-lea castigator a fost anuntat pe 7 mai.
Karl Widerquist, un alt lider al miscarii, atrage atentia ca scopul ultim nu este de a crea un venit de baza finantat din surse private.
"Scopul unui venit de baza privat este de a arata cat de bine functioneaza, de a atrage atentia asupra chestiunii si de a da avant miscarii pentru un venit de baza universal", spune Widerquist.
Triumful lenei sau cheia productivitatii?
Daca le dai oamenilor suficient pentru a trai, vor mai avea ei vreun interes pentru a munci? Sau vom asista la o generalizare universala a lenei, se pot intreba scepticii.
Partizanii miscarii sustin insa ca oamenii sunt animati intotdeauna de dorinta de a face ceva productiv. In plus, precizeaza ei pe pe site-ul GBI Foundation, venitul de baza nu acopera decat nevoile de baza. Nu include bani pentru a cumpara un televizor sau o masina ori pentru a pleca in vacanta. Pentru acestea, oamenii vor fi nevoiti in continuare sa munceasca.
"Cand oamenii inceteaza sa mai munceasca din cauza fricii, devin mai productivi", considera Guy Standing, profesor la Universitatea din Londra si cofondator al Basic Income Earth Network.
Venitul de baza si "asaltul" robotilor
Un studiu recent al Universitatii Oxford arata ca 47% dintre toate joburile existente in prezent sunt predispuse la automatizare in urmatoarele doua decenii.
Multi experti sunt de parere ca, spre deosebire de secolul al XX-lea, oamenii nu vor mai reusi sa se pozitioneze cu un pas inaintea automatizarii prin educatie si actualizarea competentelor.
Perspectiva disparitiei muncii in sine face ca venitul de baza sa fie imperios, argumenteaza adeptii acestuia.
