Un an de conducere PSD a cercetarii stiintifice: subfinantare, impostura, mediocritate si manipulare a adevarului

Desi modurile specifice de gestionare a cercetarii stiintifice sunt complexe si mai putin accesibile publicului larg, solutia pentru o cercetare performanta poate fi redusa la o formulare simpla: resursele financiare trebuie sa ajunga la cercetatorii performanti.

Practic, acest lucru implica existenta unor criterii eficente in baza carora specialisti competenti si integri realizeaza evaluari obiective ale performantelor cercetatorilor, ale proiectelor de cercetare, ale programelor de finantare, ale institutiilor de cercetare, in functie de care se stabilesc cote de finantare corespunzatoare. Aceasta este cheia in care o persoana care nu este implicata in cercetarea stiintifica poate traduce intentiile si faptele conducerii Minsterului Cercetarii si Inovarii (MCI) dintr-o anumita perioada.

Astfel, daca sustinerea performatei este scopul, atunci eforturile conducerii vor fi directionate catre identificarea optima a criteriilor privind selectia specialistilor care realizeaza evaluarile in urma carora se realizeaza finantarea cercetarii. Din contra, daca scopul este directionarea fondurilor catre grupuri de interese, eforturile conducerii vor fi indreptate inspre controlul evaluarilor, prin diluarea sau omiterea unor criterii obiective, prin implicarea unor persoane aflate in conflicte de interese sau care fac parte din aceste grupuri si a caror competenta este, de obicei, greu de sustinut.

S-a incheiat un an de cand structura Autoritatii Nationale pentru Cercetare Stiintifica si Inovare (ANCSI) a fost reorganizata, devenind astfel Ministerul Cercetarii si Inovarii (MCI), sub conducerea unui reprezentant al Partidului Social Democrat (PSD). Cu aceasta ocazie a fost publicat raportul activitatii desfasurate in cadrul aceastui minister in ultimele sase luni, de cand este condus de catre domnul Puiu-Lucian Georgescu. In acest articol este prezentata o analiza a principalelor actiuni ale conducerii PSD a MCI, desfasurate pe parcursul anului 2017. Ȋn particular, sunt punctate si cateva aspecte legate de raportul de activitate mentionat anterior.

Resurse financiare mai mici

Ȋn programul de guvernare al PSD este prevazuta o crestere a resurselor financiare alocate cercetarii din bani publici de 30% fata de anul 2016. Aceasta ar fi trebuit sa reprezinte un motiv de bucurie pentru cercetatorii romani, insa realitatea a fost alta.

In timp ce bugetul alocat cercetarii stiintifice in anul 2016 a fost in valoare de 2.136.394 mii lei (bugetul final fiind de 1.847.083 mii lei), bugetul efectiv al cercetarii pe anul 2017 a fost de 1.422.389 mii lei (inainte de rectificare negativa fiind de 1.725.470 mii lei).

Pentru a masca aceasta scadere dramatica a finantarii, conducerea MCI a apelat la credite de angajament, care reprezinta in fapt sume din bugetul anului 2018, deci nu trebuie incluse in aritmetica anului 2017. Astfel, nu numai ca bugetul cercetarii nu a crescut cu 30%, asa cum este mentionat in programul de guvernare al PSD, ci, in fapt, bugetul efectiv final a fost cu peste 30% mai mic decat cel din 2016.

Deci, dimensiunea minciunii din programul de guvernare al PSD referitoare la finantarea cercetarii stiintifice, de peste 60% din bugetul anului 2016, este uriasa!

Cercetatori cu anvergura internationala inlocuiti cu apropiati ai PSD

Ȋn contextul subfinantarii cronice a cercetarii stiintifice, prima tinta a conducerii MCI a reprezentat-o consiliile consultative ale acestuia. Prin membrii sai, acestea au responsabilitati legate de analiza cazurilor de plagiat, selectia si validarea evaluatorilor pentru competitii de proiecte de cercetare si pentru activitatea institutelor de profil, stabilirea regulilor dupa care se desfasoara competitiile de proiecte... etc. Ȋn a doua parte a anului 2016, in componenta consiliilor consultative au fost inclusi exclusiv cercetatori si profesori de anvergura internationala si de probitate morala deosebita. Astfel de persoane, insensibile la jocuri de culise, reprezinta garantia unor evaluari obiective si competente.

Desi fusesera constituite doar cu cateva luni in urma, conducerea MCI a dizolvat consiliile consultative ale ministerului si ulterior a numit in componenta acestora membri ai unor grupuri de interese care se aliniaza cu politica PSD. Astfel, conducerea MCI s-a asigurat ca poate sa controleze dupa bunul plac analiza cazurilor de plagiat, procesul de selectie a evaluatorilor pentru proiecte si pentru institute de cercetare, si in general, regulile dupa care se desfasoara competitiile de proiecte.

Evaluatorii straini, OUT!

In continuare, conducerea MCI a decis eliminarea specialistilor straini din evaluarea proiectelor de cercetare si folosirea exclusiva a celor romani. Pentru orice cercetator onest, pentru care este evident ca in cazul utilizarii exclusive a evaluatorilor romani nu pot fi evitate conflictele de interese, in special in domeniile de nisa unde numarul specialistilor poate fi scazut, este clar ca motivul pentru care au fost eliminati specialistii straini a fost de a da posibilitatea directionarii resurselor financiare catre persoane care nu au dovedit merite din punct de vedere stiintific.

Evocarea reducerii birocratiei ca motiv pentru eliminarea specialistilor straini este o alta manipulare a adevarului, mai ales ca la finalul anului 2016 erau disponibili peste 5.000 de evaluatori, majoritatea straini, care fusesera deja validati.

Calitatea dezastruoasa a procesului de evaluare a proiectelor de cercetare este exemplificata prin semnalarea folosirii pentru prima data a metodei copy/paste, specifica cazurilor de plagiat deja cunoscute publicului din ultimii ani. Astfel, in evaluarea proiectelor de cercetare, specialistii utilizati au folosit pentru mai multe proiecte aceleasi comentarii, in baza carora si-au justificat punctajele acordate, fapt ce denota superficialitatea procesului in sine.

Performanta vs interese

Pentru a intelege complet motivatia reala si efectele deciziilor conducerii MCI mentionate anterior, amintesc aici, pentru exemplificare, cazul singurei competitii majore de proiecte lansata pe parcursul anului 2017 ("Proiecte complexe realizate in consortii de cercetare-dezvoltare inovare" - PCCDI), care, de altfel, nu a fost inca finalizata prin contractare.

Regulile dupa care se desfasoara o competitie de proiecte (sintetizate in "pachetul de informatii" aferent acesteia) sunt stabilite de catre consiliile consultative impreuna cu conducerea MCI.

Daca se doreste ca resursele financiare alocate printr-o competitie sa fie utilizate de catre cercetatorii cei mai performanti, in cadrul oricarui pachet de informatii sunt esentiale doua elemente:

• criteriile dupa care sunt selectati evaluatorii
• criteriile dupa care acestia realizeaza evaluarea

Ȋn pachetul de informatii al acestei competitii (PCCDI) nu sunt mentionate criterii de selectie a evaluatorilor, iar in cadrul celor pe baza carora se face evaluarea, performanta in cercetare practic nu conteaza, accentul fiind pus in mod intentionat pe multe aspecte formale, de natura subiectiva, a caror utilitate este in primul rand sa distraga atentia de la aspectele cu adevarat importante.

Rezultatul este urmatorul: evaluatorii sunt selectati dupa bunul plac al membrilor consiliilor si al conducerii MCI, iar celor selectati li s-au creat toate conditiile pentru evaluari subiective care favorizeza grupuri de interese.

Ȋn plus, datorita faptului ca specialistii straini nu pot fi controlati, conducerea MCI a decis si excluderea acestora din procesul de evaluare, ceea ce conduce in mod inevitabil si la conflicte de interese.

Modul discretionar si dubios in care a fost gestionata aceasta competitie de proiecte de catre conducerea MCI este semnalat si in articolul: Contrastele din MCI privind gestionarea evaluarii proiectelor nationale de cercetare. Episodul PCCDI vs. PD + TE.

Acest mod de actiune pare a fi caracteristic conducerii PSD a MCI, putand fi identificat si in alte activitati, in care difera nuantele, esenta fiind aceeasi.

Astfel, impostura devine evidenta: prin reorganizarea consiliilor consultative si prin eliminarea evaluatorilor straini, conducerea MCI a urmarit controlarea modului in care sunt alocate resursele financiare si directionarea acestora catre grupuri de interese. Ȋn timp ce performanta si excelenta sunt suprimate, mediocritatea este alimentata.

Din pacate, efectul nociv al deciziilor conducerii MCI asupra cercetarii stiintifice este amplificat prin combinatia fatala a doi factori: subfinantarea cronica si directionarea resurselor financiare si asa limitate, catre cercetatori neperformanti.

Consecintele distructive sunt multiplicate si de alte decizii discretionare. De exemplu, directorii Institutelor Nationale de Cercetare-Dezvoltare sunt stabiliti prin decizii netransparente ale conducerii MCI, care nu a organizat nici un concurs pentru ocuparea posturilor devenite vacante.

Comunitatea stiintifica a tras deja multiple semnale de alarma in legatura cu nocivitatea actiunilor conducerii MCI, de exemplu aici: Un sfert din bugetul Ministerului Cercetarii si Inovarii este alocat 'din pix', in baza unor rapoarte de evaluare iesite din termenul de valabilitate sau AICI.

Analiza activitatii conducerii MCI este completata acum punctand cateva aspecte legate de raportul aferent activitatii domnului Puiu-Lucian Georgescu. Desi acesta a preluat conducerea MCI de la domnul Serban Valeca (domnia sa aflandu-se in functie in prima parte a anului 2017), domnul Georgescu isi incepe raportul prin mentionarea unor 'deficiente' ale activitatii conducerii ANCSI din anul 2016, sugerand ca acestea i-au afectat activitatea in mod negativ: "nici un program de finantare finalizat, necontractarea resurselor financiare, atat din surse bugetare, cat si cu cofinantare europeana".

2016 vs 2017

Ȋn urma activitatii intense desfasurate in cadrul ANCSI pe parcursului anului 2016 (raportul de activitate fiind disponibil mai sus), la inceputul anului 2017 existau premizele necesare continuarii procesului de eficientizare a cercetarii stiintifice.

Astfel, pe parcursul anului 2016 a fost incheiata reorganizarea ANCSI, au fost constituite consiliile consultative ale ministerului, au fost lansate numeroase competitii de proiecte, au fost validati peste 5.000 de evaluatori, cei mai multi din strainatate, au fost indeplinite toate conditionalitatile ex-ante, a fost operationalizat programul Nucleu de finantare a Institutelor Nationale pentru anii 2016 si 2017, au fost create toate conditiile pentru a continua accesul comunitatii stiintifice la reviste de specialitate, a fost pregatit roadmap-ul referitor la infrastructurile de cercetare.

Punctual: faptul ca pe parcursul anului 2016 au fost lansate si contractate proiectele de cercetare aplicativa din cadrul competitiei "Bridge Grant", demonstreaza fara echivoc ca raportul contine neadevaruri, cum este cel mentionat mai sus, citand afirmatii din raportul domnului Puiu-Lucian Georgescu.

Ȋn ciuda premizelor favorabile, pe parcursul anului 2017 intensitatea activitatiilor conducerii MCI a fost cel mult modesta (dupa cum este exemplificat in Tabelul I, de mai jos), iar sensul acestora a fost gresit, fiind indreptate impotriva sustinerii performantei si excelentei.

Probabil ca acestea sunt motivele pentru care in raport se incearca cu disperare supra-evaluarea rezultatelor si deformarea realitatii. Din aspectele mentionate anterior si din continutul Tabelului II (inclus mai jos) (precum si din analiza Raportul de activitate al MCI, intre lauda de sine si 'fake news') rezulta in mod clar ca in raport se incearca prezentarea rezultatelor actiunilor nocive ale conducerii MCI, ca aspecte pozitive, prin:

1) aruncarea responsabilitatii rezultatelor dezamagitoare asupra conducerii cercetarii din anul 2016;

2) asumarea rezultatelor eforturilor depuse de alte persoane;

3) expunerea de neadevaruri;

4) prezentarea unor informatii irelevante;

5) folosirea unui limbaj de lemn.

Este evident ca preocuparea principala a reprezentantilor PSD de la conducerea MCI, care aveau toate premisele privind continuitatea in vederea respectarii programului de guvernare dat fiind ca au beneficiat de majoritate parlamentara, a fost de a directiona resursele financiare conform intereselor personale, in detrimentul performantei si excelentei in cercetarea stiintifica.

Efectele deciziilor si actiunilor mentionate aici asupra sistemului de cercetare constau si in izolarea de comunitatea internationala si in decredibilizarea cercetarii romanesti, atat pe plan national cat si pe plan international.

Tarile dezvoltate mizeaza pe cercetatori pentru dezvoltarea economica, Romania ii alunga

Datorita faptului ca cercetarea stiintifica si inovarea pot contribui in mod esential la dezvoltarea economica si la cresterea adaptabilitatii societatii umane la provocarile globale, tarile dezvoltate directioneaza resurse financiare tot mai mari spre acest domeniu, iar singura metoda pentru gestionarea eficienta a acestor fonduri este alocarea in baza unor criterii stricte de performanta.

Ȋn contrast cu acestea, in Romania finantarea cercetarii este sub nivelul de avarie, iar mare parte din resursele in scadere si foarte limitate sunt irosite, acestea fiind directionate catre persoane fara merite stiintifice.

Dincolo de absurdul situatiei dat de faptul ca finantarea nu mai urmeaza performanta, ci mediocritatea in cercetarea stiintifica, acest lucru are multiple efecte nocive asupra societatii: banii contribuabilului roman sunt deturnati, multi dintre cercetatorii romani performanti sunt pusi in imposibilitatea de a-si continua munca in tara din cauza lipsei de resurse si se indreapta spre tari in care cercetarea este finantata in mod consistent si corect, (fapt ce contribuie la cresterea fenomenului brain-drain care afecteaza din ce in ce mai mult Romania) si nu in utimul rand contributia cercetarii, vitala pentru dezvoltarea economica in orice stat modern, este astfel suprimata.

Prof. univ. Mihai Dima, doctor in fizica, fost bursier Humboldt la Universitatea din Bremen si fost presedinte al Autoritatii Nationale pentru Cercetare Stiintifica si Inovare (ANCSI)

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Ultimul mesaj al lui Piedone despre posibila retragere din cursa pentru Capitală: ”Îi las pe contracandidaţi să facă campanie când cerurile sunt deschise”

Cristian Popescu Piedone a anunțat joi, 25 aprilie, că rămâne în cursa pentru Primăria Bucureștiului, în ciuda tuturor zvonurilor. "Haideţi să închidem odată... Retragere, mesaje,...

Orban acuză Biroul Electoral Central că favorizează alianța PSD-PNL: ”Le-a dat voie să desfacă alianţa împotriva firii”

Liderul Forţa Dreptei, Ludovic Orban, a acuzat joi, 25 aprilie, Biroul Electoral Central că ar fi modificat „în mod ilegal” o hotărâre de guvern şi că instituţia ar fi...