Ziare.com

Ludovic al XIV-lea sau Ludovic al XVI-lea?

de Petrisor Peiu, analist
Duminica, 17 Noiembrie 2019, ora 18:05

   

Ludovic al XIV-lea sau Ludovic al XVI-lea?
Petrisor Peiu
Se stie ca istoria se repeta. Oamenii informati, care au avut nesabuinta sa citeasca istorie, pot trai nefericirea de a intelege ce se intampla in contemporaneitate. Pentru a evita neplacerea de a intelege lumea, ceea ce ar putea sa ne tulbure "febra cumparaturilor", guvernantii nostri au gasit o solutie extrem de eficienta: au comprimat orele de istorie din scoala pana la niveluri minime, care nu ne pot altera fericirea de a nu ne intelege istoria sau, Doamne fereste! prezentul. Din pacate, internetul nu participa la aceasta inspirata decizie romaneasca si contine, din fericire bine ascunsi, germenii tristetii. Ineficienta cenzurii internetului m-a facut, bunaoara, sa dau peste un titlu macabru: "Taxation as a cause of revolution", de Jennifer Llewellyn si Steve Thompson, publicata de catre Alpha History chiar acum, in octombrie 2019. Las aici adresa URL, pentru a va ajuta sa va feriti copiii de expunerea la istorie: https://alphahistory.com/frenchrevolution/taxation/.

Citeste toate textele scrise de Petrisor Peiu pentru Ziare.com

Sper, de asemenea, ca niciun guvernant roman sa nu aiba proasta inspiratie de a citi vreodata asemenea materiale subversive si cauzatoare de depresii. Poate isi uita, sarmanii, amantele prin Maldive sau cuvintele mestesugite pe sub fotoliile confortabile ale birourilor ...Rien. Adica "nimic". Este singurul cuvant care a fost scris in jurnalul lui Ludovic al XVI-lea in data de 14 iulie 1789. In mod ironic, in dupa amiaza acelei zile, va fi cucerit simbolul L'Ancien Regime (monarhia franceza clasica); va avea loc, adica, caderea Bastiliei, Prise de la Bastille.

Istoria nu a retinut decat simbolistica acelei zile, continutul sau fiind mult mai prozaic. De fapt, jurnalul nefericitului Ludovic al XVI-lea era un soi de carnet de vanatoare, iar mentiunea "nimic" insemna faptul ca nu era programata o vanatoare, nu ca nu se va intampla nimic. Nu era programata o vanatoare pentru ca atat regele, cat si Marie Antoinette, regina, erau ocupati cu planurile de calmare a situatiei. Iar asaltul unei inchisori aproape goale (doar 7 detinuti) nu a fost chiar o epopee eroica, ci un asediu dus de doar 954 vainqueurs de la Bastille asupra unui detasament de aparare compus din 82 de invalides si 32 de grenadieri din regimentul elvetian Salis-Samade. Istoria, scrisa pentru a fascina si pentru a fi memorabila, retine doar eroismul maselor, care au cucerit si apoi demolat simbolul opresiunii regimului monarhist. La fel de simbolic, regele a aflat despre evenimente abia a doua zi dimineata, de la Francois Alexandre Frederic de La Rochefoucauld, Duce de La Rochefoucauld. Suveranul a intrebat naiv: " Aceasta este o revolta? " si a primit un raspuns antologic: "Nu, Sire! Este o revolutie" (Sursa: Guy Chaussinand-Nogaret, La Bastille est prise, Paris, Editions Complexe, 1988).

Ludovic al XVI-lea a avut destinul impotriva, toate intentiile sale reformiste au esuat lamentabil si el insusi a sfarsit ghilotinat, la numai 39 de ani (pe 21 ianuarie 1793), fiind, la scurt timp, urmat in lumea vesnica de catre consoarta sa, Maria Antonia Josepha Johanna, de asemenea ghilotinata pe 16 octombrie 1793. Urcat pe tron la numai 20 de ani, dupa decesul bunicului sau Ludovic al XV-lea, regele devine dupa revolutie cetateanul Luis Capet si traieste sa vada abolirea monarhiei, devenind, astfel, cel care incheie lungul sir al prea-puternicilor regi ai Frantei, chiar daca, la 1815 are loc o restaurare a monarhiei, de scurta durata, nesemnificativa la scara istoriei. Toate masurile initiate de el au fost drepte si validate de istorie: a abolit serbia, a abrogat taille (impozitul pe teren platit de tarani si mici proprietari), a abrogat corvee (impozit sub forma de zile de munca, datorat de tarani), a dereglementat piata cerealelor si a sustinut, inclusiv militar, razboiul de independenta al coloniilor americane. Ba chiar a emis istoricul Edict de la Versailles (Edictul tolerantei), prin care se recunostea statutul civil si legal hughenotilor, luteranilor si evreilor. A beneficiat de serviciile unor experimentati ministri si consilieri, precum Jean-Frederic Phelypeaux, Conte de Maurepas (decedat prea devreme, in 1781) sau autorii reformelor fiscale Anne Robert Jacques Turgot, Baron de l'Aulne si Guillaume-Chretien de Lamoignon de Malesherbes, pe care, insa, nu a stiut sau nu a putut sa ii pastreze.

Si atunci, daca toate reformele initiate de Ludovic al XVI-lea erau corecte, de ce a devenit el simbolul esecului, ultimul rege absolutist al tarii? De ce cu el s-a incheiat (practic, nu scriptic) glorioasa istorie a Frantei monarhice?

Simplu. Economia, bat-o vina, ignorarea aritmeticii, care a adus dupa sine proasta guvernare, saracirea populatiei si criza de neinvins.
Plus o suma de ghinioane teribile, lebada neagra cum se numeste acum inexplicabila prabusire a vreunui lider sau partid politic.

O ciudata alianta dintre legea cererii si ofertei si meteorologie a determinat o foamete cumplita. Atunci cand tanarul rege a impus dereglementarea pietei cerealelor, tendinta initiala a fost, natural, sa conduca la cresteri masive de pret la paine; atunci cand s-au refacut noile retele comerciale si cand sa actioneze economia pana la capat si sa readuca preturile la alimente acolo unde trebuia, a venit, din pacate, o perioada secetoasa care a mentinut preturile painii la niveluri insuportabile, inducand senzatia ca reformele au adus dupa sine si scumpirile!

In mod similar, situarea Frantei de partea Statelor Unite in Razboiul de Independenta (1776-1783) nu a adus cu sine doar cucerirea insulelor Tobago si Grenada de la britanici sau infrangerea decisiva a armatei englezesti condusa de marchizul Cornwallis la Yorktown (1781) in urma asediului combinat: terestru american si naval frantuzesc. Nu, acel razboi a adus Hexagonului o factura gigantica de 1.066 milioane de livre, cauzata in primul rand de zdrobirea flotei franceze in Batalia Sfintilor (sau Batalia din Dominica, din Caraibe, aprilie 1782). Ei bine, prima mutare gresita a regimului de la Paris atunci s-a produs: genevezul Jacques Necker, ministrul de finante, a avut inspiratia(? ) sa contracteze imprumuturi externe pentru a plati aceasta factura imensa. Populismul insotea politica inca de atunci, astfel incat Necker, dorind sa spuna poporului ceea ce vroia acesta sa auda, nicidecum adevarul, a preferat sa plateasca imprumuturile fara a introduce noi taxe si fara a reduce cheltuielile publice, adica din alte imprumuturi. Si, sa vezi ce grozavie, legile economice chiar au functionat, astfel incat Parisul se imprumuta din ce in ce mai scump pentru a-si finanta datoria publica, precum Grecia din anii 2000. Nu v-am spus eu ca istoria se repeta? Brrr...

Ceea ce a cauzat Revolutia franceza, decapitarea familiei regale si sfarsitul monarhiei a fost tocmai o profunda criza economica care macina si saracea Franta de multe zeci de ani.

In primul rand, bugetul statului era marcat de deficite uriase. De exemplu, daca in anul 1661, anul in care genialul Corbet a devenit "Controleur general des finances" (ministru de finante), veniturile bugetare erau de 32 milioane de livre, in anul 1715 (la moartea Regelui-Soare), veniturile respective totalizau doar 31 de milioane de livre, desi cheltuielile crescusera de peste trei ori. Franta secolului XVIII era nevoita sa traiasca cu deficite publice enorme, din ce in ce mai mari din cauza imprumuturilor succesive. De ce? Pentru ca aparatul administrativ devenise prea mare, prea lenes si prea scump, iar veniturile erau insuficiente pentru a sustine asemenea cheltuieli.

Veniturile erau insuficiente din doua cauze majore: pe de o parte, sistemul de taxare era regresiv, adica cu cote de impozitare din ce in ce mai mci pe masura ce averea crestea, astfel incat povara fiscala apasa pe saraci (Tiers etat - a treia stare) si nu pe nobili sau pe clerici (prima si a doua stare), iar pe de alta parte, incasarea taxelor era minata de o coruptie si de o ineficienta legendare
. Cum se ajunsese aici? La fel de simplu ca in orice administratie corupta, pentru ca drumul spre iad este pavat, nu-i asa?, cu intentii bune. Pentru a nu avea un aparat administrativ excesiv si pentru a reduce cheltuielile publice, regele avea la dispozitie un grup de contractori privati, numiti "Ferme generale" (ferma generala-ce frumos!), care incasau taxele vamale, accizele si orice alte taxe indirecte. Ei bine, acesti "fermiers generaux", din cauza coruptiei generalizate si nepotismului, se imbogateau pe masura ce statul saracea. Si pentru ca orice asemanare cu realitatea romaneasca este pur intamplatoare, Franta avea 40 de "fermiers generaux", (cam ca la noi, unul pe judet), care plateau o taxa imensa (80 de milioane de livre pentru sase ani), deductibila din incasari si pe care o "faceau" apoi intreita pe durata mandatului. Statul avea, adica, venituri fixe anuale, iar pentru ei, cerul era limita...Devenisera atat de bogati incat isi cumparau titluri nobliare si palate in jurul legendarei Place Vendome din centrul Parisului (sursa: AICI).

Pe langa acesti "fermieri generali" (care strangeau jumatate din veniturile statului), regele avea la dispozitie si colectorii proprii de impozite, care colectau impozitele directe (cam o trime din impozite). Impozitele directe erau mici dar multe: taille (contributia pentru razboi-platita doar de a treia stare, cam 20 de milioane de livre anual), capitation (taxa pe cap- platita de fiecare adult, functie de profesie), impozitul pe venit (dixieme- a zecea parte din venit la 1710) a fost redus la jumatate de catre populistul Ludovic al XVI-lea (vingtieme - a douazecea parte din venit) si gabelle - taxa pe sare, incredibil de mare (se strangea cam a zecea parte din bugetul de stat, 55 milioane de livre). Sa nu uitam nici acciza, pe alcool (aide) sau pe tutun (tabac).

Si acum sa vedem cum a pierdut tronul Ludovic al XVI-lea: razboiul l-a costat 1.066 milioane de livre, adica echivalentul a doua bugete anuale (550 milioane de livre). Omul nu a vrut sa reduca cheltuielile sau sa creasca taxele si atunci a facut ceea ce le da prin minte multor politicieni si de la noi: a luat noi imprumuturi pe care le tot "rostogolea", la dobanzi din ce in ce mai mari.

Administratia era supra-ponderala si extrem de corupta, lucrand pentru sine, nicidecum pentru stat. Deficitele cresteau, pana cand datoria publica a ajuns la un nivel insuportabil, de vreo patru ori mai mare ca veniturile bugetare anuale, iar ministrii si nobilii de la Curte nu acceptau un nou sistem fiscal.
Moment in care ultimul Ludovic monarh absolut decide sa convoace Starile generale (Etats generaux), adica reprezentantii celor trei stari. Numai ca a treia stare se radicalizeaza, sub efectul pamfletului "Qu'est-ce que le Tiers-Etat?" al abatelui Sieyes si, in loc sa ii aprobe reformele regelui, il detroneaza si proclama republica.

Toate aceste evenimente se desfasurau la numai 74 de ani de la moartea celui mai mare rege al Frantei, Ludovic al XIV-lea, Regele Soare ("Le Roi Soleil"), monarhul cu cea mai lunga domnie din istoria Europei (72 de ani, 1643-1715), punctul cuminant al dominatiei franceze asupra Europei, regele care a facut din Paris centrul si inima Europei. Ludovic al XIV-lea a condus Franta efectiv incepand cu 1661, odata cu moartea lui Mazarin, cand si-a asumat integral puterea, fara vreun interpus la sefia guvernului.

Prima si cea mai inspirata mutare a noului stapan a fost destituirea lui Nicolas Fouquet din functia de superintendent al finantelor (functie pe care a si desfiintat-o) si inlocuirea sa cu Jean-Baptiste Colbert (Controller-General of Finances- 1665). Acesta a initiat o curajoasa reforma fiscala: a redus impozitele directe (taille), a desfiintat exceptarile de la plata taxelor, a obligat functionarii publici sa intocmeasca acte regulate de evidenta a veniturilor si cheltuielilor, a introdus regimul licitatiei pentru concesionarea unor servicii in locul incredintarii directe etc. Asa incat in 1666 Franta a trecut de la deficit la excedent; serviciul datoriei publice s-a redus de la 54 de milioane de livre la jumatate, 25 milioane de livre, impozitele directe au scazut de la 42 la 35 de milioane de livre, dar cele indirecte au urcat de la 26 de milioane la 55 milioane de livre, veniturile domeniilor regale au crescut de la 80.000 livre in 1661 la 5,5 milioane de livre in 1671.

Bugetul era excedentar, adica la venituri echivalente cu 20 milioane de lire sterline, cheltuielile erau echivalente cu 11 milioane de lire sterline, rezultand un excedent echivalent cu 9 milioane de lire sterline. O alta preocupare importanta a lui Colbert a fost incurajarea productiei interne, inlesnind infiintarea de ateliere de producere de matase la Lyon, a industriei tapiseriilor (celebra casa Gobelin), a invitat producatori de sticla de Murano, otelari suedezi sau constructori de nave olandezi, totul in logica reducerii importurilor si a cresterii exporturilor.

Ludovic al XIV-lea a reformat si armata, desfiintand preeminenta rangurilor nobiliare in corpul militar si favorizand meritocratia. Grande Ordonnance de Procedure Civile din 1667 (Code Louis)a unificat procedura civila din intreg regatul. Edictul de la Fontainebleau a anulat (1685) Edictul de la Nantes, infiintand regimul privilegiat al romano-catolicismului si anuland toate drepturile hughenotilor, luteranilor si evreilor. A adaugat teritoriului francez Alsacia, Franche-Comte, Lille, Artois, Dunkerque si Roussillon. Multi ii imputa cheltuielile enorme facute cu cele trei mari razboaie pe care le-a dus (si inca doua mai mici, de fapt), care ar fi dezechilibrat structural finantele franceze. Cert este ca pe vremea lui Ludovic al XIV-lea Franta era cam singurul stat functional din Europa in acceptiunea moderna, era cea mai mare economie europeana (cam un sfert din economia intregului continent, dupa Agnus Maddisson), avea cea mai puternica armata si avea o birocratie meritocratica.

Putem sa lasam istoricilor sarcina de a explica cum a evoluat Franta de la grandoarea Regelui-Soare la tara supra-indatorata, mancata de coruptie, cu o administratie numeroasa si ineficienta, cu o armata deplorabila si cu o populatie revoltata si saracita din vremea nefericitului Ludovic al XVI-lea. Parabola celor doi Ludovici ar trebui, insa, ocolita de catre cei care nu vor sa aiba teme de reflexie, de cei care vor sa ramana in zona de confort a unei increderi oarbe in norocul propriu. Aceasta modesta amintire a unei parti din istoria Europei ar putea sa produca cute pe unele frunti, este mai comod sa fie ocolita.

Si totusi, cei care au sansa sa aleaga intre soarta lui Ludovic al XIV-lea si cea a lui Ludovic al XVI-lea nu ar trebui sa ocoleasca marile cifre care guverneaza Romania: faptul ca salariile bugetarilor sunt o treime din incasarile bugetare, faptul ca cheltuielile cu asistenta sociala impreuna cu salariile fac 70% din incasarile bugetare, faptul ca vom avea un deficit bugetar cu mult peste 3%, in crestere in anii urmatori, faptul ca tara va avea un deficit de cont curent de peste 10 miliarde de euro pentru prima data in istorie, faptul ca deficitul comertului cu bunuri va fi, probabil de peste 18 miliarde de euro.

Daca Ludovic al XIV-lea si Colbert ar avea Romania pe mana astazi, primul lucru pe care l-ar face ar fi doua-trei centrale electrice pe gaze (oricum, cu o capacitate instalata de peste 1000 Mw) si repornirea petrochimiei. Apoi ar dubla/tripla capacitatea de extractie a gazelor din depozitele subterane pentru a suprima importurile pe timp de iarna. Apoi ar dubla organic numarul de locuri de la facultatile de Automatica si Calculatoare. Apoi ar face autostrada Pitesti-Sibiu.

Daca Ludovic al XVI-lea ar avea Romania pe mana astazi ar fi atent sa nu atinga nici macar cu o floare modul in care functioneaza astazi tara.
Ar contabiliza fericit cum exportam materii prime: grau, porumb, ingineri, doctori, faiantari si betonisti, eventual gaze naturale. S-ar face ca nu vede ca cerealele noastre se intorc sub forma de mezeluri importate, ca cei cinci milioane de emigranti se intorc sub forma de programe de calculator sau tehnologii sofisticate, iar gazele exportate se vor intoarce sub forma de ingrasaminte sau energie electrica.

P.S. Dar pana atunci, cred ca, inca din prima zi, Ludovic al XIV-lea l-ar chema la el pe Colbert si l-ar intreba incruntat: "Mai, Colbert, ce ne-am dori noi cel mai mult?". Si Colbert i-ar raspunde: "120 de km de autostrada Pitesti-Sibiu, Sire". "Ne lipseste ceva s-o facem, Colbert?" " Pai masini avem, oameni avem, beton avem, piatra sparta avem, studii de fezabilitate, Slava Domnului! vreo 10...Aaa, bitum nu avem!" " Cum, ma, noi nu producem bitum, dar vrem sa facem sute de kilometri de drumuri?" "Nu prea, dar noroc ca produc ungurii, luam de la ei..."

Petrisor Gabriel Peiu este doctor al Universitatii Politehnica din Bucuresti (1996), a fost consilier al premierului Radu Vasile (1998-1999) si al premierului Adrian Nastase (2001-2002), subsecretar de stat pentru politici economice (2002-2003) si vicepresedinte al Agentiei pentru Investitii Straine (2003-2004). Este coordonator al Departamentului de Analize Economice al Fundatiei Universitare a Marii Negre (FUMN).

Despre ce vrei sa scriem?


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Citeste mai multe despre revolutia franceza taxe vamale
Sursa: Ziare.com

Articol citit de 23661 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
36 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Toata stima pentru articolele dvs.

...D-le Profesor !

 

Istoria se repetă pentru-că oamenii...

nu-si cunosc cu adevărat istoria,
nici nu au dorinta de a o cunoaște, iau totul de-a gata,
acceptă sistemele perfide ca fiind bune !
multi nu sunt obiectivi, realiști,
multi preferă să fie docili,servili sistemelor
multi chiar perpetuează sistemele perfide
multi nu doresc schimbări radicale, totale
Propaganda si Retorica sunt eficiente si azi.

-Crestinismul a fost propovăduit ca o religie a iubirii
si a păcii,tocmai ca să linistească popoarele asuprite.
Majoritatea tărilor din Europa au fost creștinate forțat.

-După Oficalizarea Creștinismului, anul 380,
Sclavia a Durat Secole, milioane de oameni erau IOBAGI.
Toate familiile regale, aristocrati, bogati, moșieri,etc
disputau intre ele ideologii in legătură cu păstrarea
sclaviei...
Doreau să păstreze și să continue practica sclaviei
prin noua religie apărută in care să-i mentină pe oameni ignoranti, creduli, docili, servili.
Nici nu e de mirare izbuncnirea a multor revolte,revolutii
prin toată Europa.

-Doctrina crestină a fost si este interpretată in diverse moduri in functie de interesele puterii imperiale sau a bisericii, ambele ajungand să impartă interese politice si economice. Mai mult religia creștină ajunsese să fie
folosită ca o armă impotriva oamenilor incomozi sau nesupusi.

 

Dle Peiu, ca intotdeauna articolele Dv. ne ridica nivelul cultural.

O singură intrebare, din curiozitate:
cand i-ați analizat pe cei doi Ludovici, v-ați gandit ca avem si noi unu' ca șef de guvern in momentul de fața, sau e o pură coincidenta?

 

De fapt, feudalismul a produs dezastrul economic

Pesedismul in cazul nostru.
Feudalismul propulsat de Louis 14 a metastazat in perioada lui Louis 16 si a fost indepartat chirurgical, aproape.
Ludovic Orban reprezinta burghezia independenta care nu vrea decat sa prospere platind taxe, nimic in plus.

Din demonstratia Dlui Peiu nu rezulta exact...

...aceasta concluzie, fiindcă inainte cu un secol de sfarșitul lui Luis XVI finanțele Franței erau perfect sănătoase!
Totuși, general vorbind, burghezia cea creatoare de valoare trebuia la un moment dat sa inlăture protipendada feudala generalmente parazitara, iar comparand acești stăpani feudali cu ineptocratia penala PeSeDista sare in ochi similitudinea.

Caciula! Al XIV-lea era progrest la vremea lui!

Si al XVI-lea era reformist. Tu esti din aia care zic" Daca avea Hanibal o mitralera, cucerea Roma".
Nu mai compara mere cu vrabii.
Chiar in articol zice ca, Franta primului era puterea economica a Europei, cu un sfert din economia ei.

Genial. Cutremurator.

Niciodata nu am citit o lectie de istorie scrisa atat de captivant.
Este impresionant efortul domnului Petrisor Peiu de a gasi tot felul de cai care sa arate cat de grava este situatia din Romania, de a demonstra care sunt cauzele si de a sugera solutii obligatorii si urgente.

Al inceput ca al XIV-lea si o sa termine ca al XVI-lea

.

@stan... si gheorghe

Monarhia absolutista reprezenta interesele feudalilor, eminamente. Daca in perioada lui Luis 14 a inflorit, atunci si cancerul iti poate da o stare de bine in primele faze.
Dar la baza, feudalismul maltrateaza si ucide oameni precum cancerul acapareaza celule si tumefiaza tesuturile.

Excelent,

Chapeau!

 

Ludovicii micro

Daca Ludovic XlV ar avea realitatea tv, pe cine ar chema? CNAul, sa nu-i ia licenta!
Daca Ludovic XVi ar avea Realitatea tv ce ar face?
Cred ca ar duce-o in faliment si ar emite pe realitatea plus!

 

Intersantă lecție de istorie. Cateva observații: 1."infrangerea

decisiva a armatei englezesti condusa de marchizul Cornwallis la Yorktown (1781) in urma asediului combinat: terestru american si naval frantuzesc" - francezii au participat și terestru, iar contribuția lor a fost decisivă. La Yorktown au luptat 8.000 de soldați francezi, conduși de Rochambeau, iar armata americană a lui Washington (soldați+miliții) era de 11.000 oameni. Francezii l-au obligat practic pe Washington să atace Yorktown-ul. El voia să atace New York-ul, unde britanicii erau foarte puternici și ar fi fost invins, și alta ar fi fost soarta Războiului de Independență.

 

@profesoru

Recitindu-mi mesajul,constat erori de detaliu:
citatul lui Henri IV este"Paris vaut bien une messe"!
A fost un rege ,dupa mine ,mai mare decat Louis XIV!
Louis IV a consolidat statul francez centralizat!Bravo lui!
Henri IV a consolidat umanismul puterii!
Alegeti!Teo

2"Edictul de la Fontainebleau a anulat (1685) Edictul de la Nantes,

desfiintand regimul privilegiat al romano-catolicismului si consacrand drepturile recunoscute hughenotilor, luteranilor si evreilor" - a fost exact invers. Edictul de la Nantes din 1598 garanta libertatea religioasă a hughenoților (protestanții francezi). In 1685, prin edictul de la Fontainebleau Ludovic al XIV-lea a revocat edictul de la Nantes, retrăgand libertatea religioasă a hughenoților, le-a dăramat bisericile și le-a inchis școlile. Sute de mii de hughenoți (meșteșugari, negustori, intelectuali) au părăsit Franța, ceea ce a afectat masiv economia țării. Mai mult, acești hughenoți au emigrat in țările protestante (Prusia, Marea Britanie, Olanda), contribuind la creșterea economică a acestora și afectand imaginea Franței și a lui Ludovic al XIV-lea, văzut din acel moment ca un tiran. Impresia bună pe care o care o aveți despre el e exagerată.

 

@profesoru

Aveti dreptate!
Edictul din Nantes a repus in dreturi egale "huguenotii"cu catolicii!
Henri al 4-lea("conevertitul"):"Paris vaux une messe"!
Dar in avalansa de informatii pe care dl.Peiu are curajul sa le prezinte,este cel putin ,acceptabil!
De altfel,ceeace este important,pentru cititorii curenti, nu sunt detaliile ci mesajul!Teo

Ai perfecta dreptate, Te-o

Mesajul!

@PROFESORE Mai intai citeste,apoi "desfiinteaza" de la catedra

"Edictul de la Fontainebleau a anulat (1685) Edictul de la Nantes, infiintand regimul privilegiat al romano-catolicismului si anuland toate drepturile hughenotilor, luteranilor si evreilor".

3."pe vremea lui Ludovic al XIV-lea Franta era cam singurul stat

functional din Europa in acceptiunea moderna" - depinde de care anume "vreme", avand in vedere că a domnit 72 de ani (1643-1715). Din 1688, cand a avut loc Revoluția Glorioasă, Anglia a avut un sistem politic și financiar mai performant decat Franța.

 

"cam singurul", nu e "singurul".1688 e la jumatatea intervalui

In general, cred ca mai ai de dat "titularizarea", desi nu stiu pe ce specialitate, indraznesc sa cred ca nu logica.

"salariile bugetarilor sunt o treime din incasarile bugetare" -

1.Una din cauze e că incasările bugetare din Romania sunt foarte mici: 30% din PIB, față de media europeană de 45%.
2.De fapt 40% din venitul bugetarului se intoarce la stat (contribuția la sănătate și pensii, impozitul - care sunt plătite integral de salariat). Banii cu care răman efectiv bugetarii sunt sub 20% din PIB.// Evident că trebuie văzut unde anume sunt prea mulți bugetari, care sunt bugetarii cu salrii nesimțite - și acolo trebuie operate reduceri. Dar trebuie procedat cu discernămant, in urma unor studii atente, evitandu-se incitarea populației impotriva bugetarilor in general.

 

:)

nu salariile sint problema angajatilor la stat, ci calitatea oamenilor.
cind ai salariii dar si oameni de calitate, mai trebuie o ecuatie de miscare potrivita!:))
deci nu Sratul e problema, ci cum se misca:)
or aici pesemne ca e nevoie de vizionari:)

O alta cauza e salariul tau, sau "argintii" daca esti trol.

Desi, pot paria ca esti pensionar "util". Orice suta e buna, o iei, n-o dai. Nu conteaza ce cumperi cu pensia, daca la aritmetica iesi cu mai multi.

Inteleptul si Regele Soare. sau Inteleptul e Rege Soare.

D-le Peiu, o tara se conduce privind inainte cu zeci de ani, daca nu mai mult.
Inteleptii spuneau ca o tara se conduce cu gindurile atit de departate incit cel care arunca semintele pe ogor nu mai apuca vremurile in care unele dintre ele ajung sa dea roade:)

La noi...e mai simplu.
daca unu face ceva bun, ala care vinde dupa el darama, daca unul are un vis, ala care vine dupa el are alt vis, prin urmare primul lucru pe care-l face e sa darime visul inaintasului.

Singurul care-i uneste pe conducatori e...Visul Neamului, pe care toti conducatorii ar trebui sa-l viseze si sa-l implineasca! O singura natie, un singur vis!

Autostrada aia despre care vorbiti, dar ci celelalte, au o situatie speciala, sint sub asediu:)))
Cineva se pune de-a curmezisul de zeci de ani si uite ca nu avem autostrazi. Caz in care un Conducator ar zice: incepind de azi le construieste ARMATA!...ca tot e el seful armatei:) Si toate cite le-ati insirat, cu centralele de gaze,...etc, tot cu ARMATA le implinea! Cu munca 24 din 24! Si cu toate resursele de care are nevoie la dispozitie, ca...vorba aia, E STARE DE RAZBOI!:)))
DA!, pina si Razboiul trebuie redefinit, pinaa si rolul Armatei trebuie redefinit, pentru ca, spre ex, impotriva autostrazilor se poarta un razboi de zeci de ani de zile, iar cea care tot pierde razboiul e...Tara!

Un Rege Soare e intotdeauna un Intelept.
D-le Peiu..., ce mai inseamna, domne, Intelepciunea, azi!?:))), cind toate dorintele se vor implinite...daca nu azi!, atunci maine?:)))

 

de mult timp

nu am mai avut placerea de a citi un text atat de savuros si exact din punct de vedere stiintific precum cel de fata ! Dar ma indeamna un dracusor sa adaug ceva: totusi, in RO nu avem "cetateni" zurbagii si gata sa dea de pamant cu regele, asa cum sunt francezii - vezi si evenimentele curente de la Paris - ci avem romani care sunt gata sa-si puna cusma pe-o ureche si sa porneasca la drum spre alte meleaguri... fiindca "democratia" europeana tocmai le-a deschis aceasta posibilitate in folosul... ei ! aice-i aici...in folosul cui ? Nu cumva al celor care au "intocmit" actuala Europa ? De la "ai nostri" nu prea avem ce astepta decat sa-si vanda tara (si oamenii ei) pentru bunastarea ciracilor, a familiei, a unei pletore de amante si a slugilor credincioase de inel pupatoare. Aferim !

 

Nu e vina Europei ca-i atrage pe romani.......

..E vina Romaniei ca-i dezgusta.Saracia,minciuna hotia si lipsa unui viitor te pot face sa lasi totul si sa alegi exilul.Cei ce conduc Romania sunt foarte multumiti de faptul ca cei umili si ascultatori raman "acasa",pot face ce vor cu ei rotindu-se la guvernare dupa un ritm aprobat de "servicii".....

:)Erată: Banii cu care răman efectiv bugetarii sunt sub 20% din

buget, nu din PIB.

 

La noi,

Preafericitul Orban il chema la el pe Preaplecatul Citu:"Ce sa facem noi Chitulica, ca n-ar poporul paine?!, Sa teraiti in Preaintuncecimea dumenavoastra, Maiestre, le dam cozonac!"

 

Zicerea atribuita

Mariei Antoaneta "Dacă n-au paine, să mănance cozonaci" este un fake news la fel si faptul ca Klaus a vandut copii.
Cei care isi folosesc creierul stiu de ce.

Excelent dle Peiu!

Exista o intrebare:
Dvs.credeti ca semi-analfabetii PSD-isti in frunte cu Danciloaia si continuand cu ineptul Teodorovici,vor intelege ceva din articolul dvs?
Fara a mai vorbi de cele doua milioane de votanti in favoarea incompetentei Danciloaia,pe care-i vedem la emisiunea Vax Populi,care nu stiu nici numele tarii in care traiesc,dar in baza unui principiu gresit dar "politicianist"au dreptul de vot egal cu cel al celor care tin pe umerii lor Romania prin munca!
Am trait 10 ani la Paris si 30 la New York!
Sa nu creada cineva ca aceste tari nu au zeci de milioane de sub educati care voteaza fara sa stie ce!
In USA am avut angajati care votau elefant ori magar pentru ca ...asa voteaza familia lor,indiferent de propriile lor interese sociale!
Uitati-va la francezi(exista milioane de derbedei,atentie nu imigranti ci.."neaosi)care distrug fara sa inteleaga dece!
Amintiti-va(din cetit deoarece sunteti prea tanar)de celebrul Cohn Bendit care a scos derbedeii de la Sorbona(sic!)in strada deorece nu i se permitea sa vina la cursuri in..pijama!
Acesti derbedei l-au resturnat pe De Gaulle!
Intrebati ce program au raspundeau tamp:"nous verrons au fur et a mesure!!!!Habar n'aveau!
Dar englezii care voteaza azi orbeste Brexit pentru ca a doua zi sa se trezeasca si sa conteste ..propriul vot?
Solutia?
Dreptul de vot nu trebuie sa fie unul automat ci rezultatul unui test care sa verifice gradul de educatie si discernamant al votantului,ca si participarea sa la creierea avutiei nationale!
Democratia ateniana se baza pe votul catorva mii de cetateni dar responsabili!
De aceia a functionat!
Sigur vor apare oligofreni care vor urla ca din gura de sarpe,pentru ca se vor simti marginalizati!
Sunt sigur ca viitorul va evolua spre ceiace sustin eu:meritocratismul din codul confucian!
Altfel lumea se va intoarce in primitivism!Teo

 

Specia umana evolueaza prea greu

Iarasi ai multa dreptate, Te-o! Nu e democratie daca voteaza cohorte de inconstienti, mai ales daca sunt manipulati, ca la noi.
Aici, chiar si stabilirea meritocratiei votante ar fi viciata. Parlamentul ar trebui sa fie plin de meritocrati, dar cei mai multi dintre ei voteaza la comanda partidului, fara sa aiba habar de continut, de consecinte.
Democratia ar presupune oameni evoluati, dar specia umana evolueaza prea greu, e inca nepregatita pentru democratie.

Pt corectitudine,d-le PEIU si intre 1804-1815 Franta tot monarhie a

fost in timpul Imperiului lui Napoleon I!
,, chiar daca, la 1815 are loc o restaurare a monarhie''!A fost restauratie a Bourbonilor!
In rest ,multumim pt readuceri aminte!
CHAPEAU BAS!

 

Prima   1   2   Ultima
Platforma pentru solutionarea online a litigiilor