Smaltul ce ne acopera dintii isi are originea intr-un peste preistoric, au descoperit oamenii de stiinta.
Dupa ce au cercetat fosilele unor pesti demult disparuti, analizand si ADN-ul urmasilor lor, creaturi ce traiesc in prezent, oamenii de stiinta au descoperit ca au existat cateva specii de pesti primitivi care aveau un tesut asemanator smaltului pe exteriorul corpului, informeaza Los Angeles Times.
Acelasi tesut - care continea calciu, fosfor si alte minerale, intocmai smaltului - nu se regasea insa si in dinti. Se pare ca de la acesti pesti, numiti Psarolepis romeri, am mostenit genele care raspund de producerea smaltului. Acestea nu s-au modificat de-a lungul timpului, regasindu-se in genom sub aceeasi forma.
Psarolepis romeri traia pe teritoriul Chinei de azi, in urma cu 445 de milioane de ani. A supravietuit pana acum 420 de milioane de ani si a reusit sa-si transmita mai departe genele.
Concluzia cercetatorilor, publicata in jurnalul Nature, este aceea ca, in vremuri stravechi, smaltul nu se regasea la nivelul gurii, ci pe corp, sub forma unui exoschelet.
Veste proasta pentru stomatologi? Pasta de dinti care reface smaltul si umple fisurile
Smaltul este cel mai dur tesut din corpul nostru. Aproape toate vietuitoarele cu patru membre il au, inclusiv mamiferele, dar si pasarile, amfibienii sau reptilele. Creaturile marine care au evoluat, iesind din apa si deplasandu-se pe uscat, il aveau si ele.