Speranta de viata este scrisa in ADN, astfel ca unii oameni vor trai mai putin decat altii indiferent ce ar face

Raspunsul la intrebarea "Cat voi trai?" este partial codificat in genomul fiecarei persoane sau in materialul sau genetic, sustine o echipa de cercetatori din Elvetia, care a publicat un studiu privind speranta de viata.

Oamenii de stiinta au anuntat, joi, ca au identificat cel mai mare numar de markeri genetici, multi necunoscuti pana acum, care pot contribui la scaderea sperantei de viata, se arata intr-un comunicat citat de Xinhua.

Studiul a fost realizat de oameni de stiinta de la Institutul Elvetian pentru Bioinformatica (Swiss Institute of Bioinformatics - SIB), Spitalul Universitar Lausanne (CHUV), Universitatea din Lausanne si Institutul Federal Elvetian de Tehnologie din Lausanne (Swiss Federal Institute of Technology Lausanne - EPFL).

Cercetatorii au utilizat metode de calcul computerizate pentru a descoperi ce se afla, din punct de vedere genetic, in spatele momentului mortii si a aparitiei starii de boala. Pe parcursul studiului, oamenii de stiinta au identificat 16 markeri genetici asociati cu o scadere a sperantei de viata, 14 dintre acestia fiind noi pentru lumea stiintifica.

"Acesta este cel mai mare set de markeri asociati cu speranta de viata descoperiti pana in prezent", se arata in comunicatul SIB.

In timp ce mediul in care traim - inclusiv statutul socio-economic sau alimentatia - joaca cel mai important rol in ceea ce priveste longevitatea, circa 20-30% din variatia sperantei de viata este influentata de genom.

Prin urmare, variatiile din secventa ADN-ului genomic uman, precum polimorfismul mononucleotidic/uninucleotidic (SNP), pot detine unele indicii-cheie legate de longevitate, sustin cercetatorii.

"Pana in prezent, cele mai cuprinzatoare studii au identificat numai doua astfel de zone din genom", a declarat Zoltan Kutalik, profesor in cadrul SIB si profesor asistent la CHUV.

"Aproximativ 10% din populatie este purtatoare ale unor configuratii ale acestor markeri care le scurteaza speranta de viata cu mai bine de un an in comparatie cu media", se mai arata in comunicatul SIB.

Cercetatorii au analizat seturi de date prelevate de la 116.279 de indivizi si 2,3 milioane de SNP, precizeaza Xinhua.

Descoperirile au fost publicate in "Nature Communication".

Citeste si despre testul ADN care iti spune cat mai ai de trait

Traian Băsescu, despre actuala clasă politică: ”Comparaţi-l pe Ciolacu, ca şi calibru, cu Năstase, pe nea Nicu, cu Stolojan sau Crin Antonescu”

Fostul preşedinte Traian Băsescu afirmă că liderii celor două mari partide din România, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, nu se pot compara ”ca şi calibru” cu unii dintre predecesorii...

Traian Băsescu, ironii despre liderii PSD și PNL după retragerea finului său, Cătălin Cîrstoiu: ”Sunt și slabi de minte, nu numai slabi politicieni”

Fostul preşedinte Traian Băsescu, naşul medicului Cătălin Cîrstoiu, este de părere că alegerea acestuia pentru a candida la Primăria generală a Capitalei cu susţinerea PSD şi PNL...