Fizicienii de la CERN au realizat o capcana pentru atomi antihidrogen, reusind pastrarea antimateriei pentru 1000 de secunde.
Fizicienii spera ca studiul antimateriei astfel create sa duca la rezolvarea misterului disparitiei sale in totalitate din Univers, imediat dupa Big Bang, precizeaza Physorg.
Experimentul ALPHA - Antihydrogen Laser Physics Apparatus a condus la crearea si observarea antimateriei. CERN prezenta inca de anul trecut producerea si studiul unui numar mare de atomi de antimaterie.
Cercetarile au dus la producerea unui numar considerabil de antiatomi de hidrogen, rezultati din antiprotoni si pozitroni.
Prima particula de antimaterie, pozitronul, electron cu sarcina electrica pozitiva, a fost descoperit in 1932 in radiatiile de particule care provin din spatiul cosmic. Antiprotonul a fost descoperit in 1959 la acceleratorul de particule Bevatron de la Universitatea Berkeley, din SUA.
Instalatia care studiaza antimateria si in particular antihidrogenul - Antiproton Decelerator AD - este construita ca un accelerator cu o circumferinta de 188 de metri, care franeaza antiprotonii prin sisteme de campuri magnetice si cavitati de radio-frecventa.
Prin ciocnirea protonilor accelerati in Proton Synchrotron (PS), cu o tinta metalica, se produc particule si antiprotoni. Acestia sunt selectati si preluati de AD si amestecati cu antielectronii(electroni pozitivi sau pozitroni) produsi in mod similar si pastrati in acumulatorul de pozitroni - capcana Penning.
Datorita atractiei de natura electrostatica dintre antiprotonii negativi si antielectronii pozitivi rezulta un atom de antihidrogen, care este preluat in capcana magnetica a experimentului ALPHA.
Astfel, specialistii au putut sa pastreze antihidrogenul pentru a fi studiat si pentru a masura unele proprietati ale sale. In fotografie este prezentata o reprezentare a capcanei de antimaterie, sugerand astfel natura containerului pentru antihidrogen.
Capcanele pentru atomii de antihidrogen au devenit deja o rutina pentru cercetatorii de la CERN, fizicienii fiind increzatori ca pot incepe in curand noi experimente referitoare la antimaterie.
"Am prins atomi de antihidrogen, timp de 1.000 de secunde, si avem speranta ca pana in 2012 vom reusi sa detinem o noua capcana pentru antimaterie, care ne va permite noi experimente spectroscopice in cazul antiatomilor", a declarat profesorul Joel Fajans, de la Laboratorul National Lawrence Berkeley, al Universitatii Berkeley, California, membru al echipei ALPHA.
Echipa de la CERN a reusit capturarea a 112 antiatomi, timp de 16 minute si 40 de secunde, reusind sa capteze cu succes un antiatom in una din zece incercari.
Antimateria este un adevarat puzzle, deoarece aceasta ar fi fost produsa in cantitati egale cu materia normala in timpul Big Bang-ului, care a dus la crearea Universului in urma cu 13,6 miliarde de ani.
Cu toate acestea, pana acum nu exista nicio dovada clara a unor galaxii formate din antimaterie, iar norii de antimaterie pot fi detectati in Univers pentru perioade scurte de timp, doar in timpul dezintegrarii radioactive, inainte de a se anihila in coliziuni cu materia normala.
Fizicienii doresc sa masoare prorietatile antiatomilor, in scopul de a determina daca interactiunile lor electromagnetice si gravitationale sunt identice cu cele ale materiei normale, respectandu-se astfel simetria CPT - charge-parity-time -, astfel o particula s-ar comporta la fel intr-un univers oglinda.
"Orice aluzie de rupere a simetriei CPT ar avea nevoie de o regandire serioasa de intelegere a naturii", a declarat jeffrey Hangst, de la Universitatea Aarhus din Danemarca, purtator de cuvant al experimentului ALPHA.
