Din punct de vedere macroscopic, exista trei dimensiuni in spatiu. Ne putem misca doar in aceste trei dimensiuni. Timpul, insa, are o singura dimensiune.
Diferenta principala intre timp si spatiu este aceea ca prin timp ne putem misca doar intr-o singura directie, cu o frecventa de o secunda/secunda, dupa cum se mentioneaza intr-un articol al io9.com.
Tocmai succesiunea de evenimente ne defineste experientele. Pe linia temporala putem spune ca A il preceda pe B. Daca exista mai multi observatori si luam in calcul relativitatea, atunci lucrurile se complica.
Totusi, timpul are o singura directie. Despre Univers stim ca are 3+1 dimensiuni. Pe de alta parte, teoria M sustine ca Univerul are 10 dimensiuni spatiale si una temporala. Cel putin trei dintre acestea sunt macro-dimensiuni.
Daca presupunem ca Teoria M este adevarata, atunci poate exista un loc in Univers cu mai mult de trei macro-dimensiuni, insa nu am putea locui acolo.
Nu exista, insa, un singur set de parametri fizici care descriu Universul. Alte teorii care sustin existenta a mai mult de 3+1 dimensiuni nu se sustin.
Intr-o lume in care exiata doar doua dimensiuni, de exemplu, nimic nu ar avea sens si nimic nu ar functiona. Sistemele si organismele nu ar fi indeajuns de complexe pentru a putea exista.
Este de neimaginat, de asemenea, un Univers cu 10 dimensiuni. Intr-un asemenea Univers, Pamantul nu ar mai avea o orbita stabila. El s-ar indrepta spre Soare sau s-ar indeparta foarte mult. In asemenea conditii, nici atomii nu ar mai exista, si nici viata.
Suntem limitati la 3 dimensiuni in spatiu, dar cum ramane cu timpul, ne-am putea intreba. Putem avea mai mult de o dimensiune? Daca ar exista, fiecare persoana s-ar deplasa prin doua timpuri diferite.
Cand ne intalnim cu o persoana, suntem cam in aceleasi coordonate temporale amandoi pentru o anumita perioada de timp care se suprapune. Problema este atunci cand doi oameni se misca prin coordonate temporale diferite cu viteze diferite.
In acest caz, daca cele doua persoane raman in acelasi loc, ele nu ar ramane in acelasi timp.
Bazandu-ne pe observarea lucrurilor care ne inconjoara, putem determina cu oarecare probabilitate ce se va intampla intr-un anumit punct din viitor.
Daca ar exista doua dimensiuni ale timpului, nu am mai putea face acest lucru. Totul ar fi de o impredictibilitate ridicola.
