Teorii senzationale si paradoxuri ale evolutiei umane

Omul zilelor moderne poate ajunge la o varsta mult mai inaintata decat stramosii sai. Teoretic, omul ar putea trai pana la varsta de 120 de ani. Cu toate acestea, speranta de viata si procesele de imbatranire sunt asociate cu un anumit paradox.

Selectia naturala in context evolutionist a condus la extinderea treptata a duratei de viata la om. In acelasi timp, odata cu intrarea la menopuaza, se instaleaza sterilitatea la femei. Cum putem explica acest paradox care insoteste "cealalta jumatate a vietii umane"? Antropologul german Eckhart Voland este unul dintre cercetatorii care cauta un raspuns la aceasta intrebare. Potrivit lui, omul poate atinge o varsta dubla fata de stramosul sau maimuta, scrie Deutsche Welle.

Particularitatile naturii feminine

Prelungirea sperantei de viata, insa, este asociata cu un proces specific, care nu este intalnit in lumea animala. Este vorba despre sterilitatea femeilor, care se instaleaza imediat dupa menopauza, un proces care apare, de obicei, imediat dupa al 50-lea an de viata.

Procesul de imbatranire se desfasoara cu aceeasi rapiditate in cadrul tuturor organelor umane si, cu toate acestea, sistemul reproducator al femeii imbatraneste mult mai repede. Acesta inceteaza sa mai evolueze, "ingheata", daca putem spune asa, la nivelul la care cimpanzeii mor. Femelele cimpanzeu ajung la menopauza in jurul varstei de 45 de ani, numai ca, imediat dupa instalarea acestui proces, mor.

Cum se face ca evolutia nu a condus la o prelungire a fertilitatii femeilor pana la sfarsitul vietii acestora? Zoologul american George Williams a expus, mai demult, ipoteza conform careia menopauza este un fel de adaptare biologica, o transformare care a avut loc in urma unor modificari genetice.

Pentru om nu este benefica fertilitatea pana la sfarsitul vietii, deoarece, odata cu inaintarea in varsta, cresc riscurile in cazul unor nasteri repetate. Prin urmare, este mai bine ca in a doua jumatate a vietii femeia sa-si dedice viata cresterii nepotilor.

Efectul de bunica

In 2003, antropologul Christine Hawkis, de la Universitatea din Salt Lake City, ofera o alta explicatie. Potrivit ei, chiar inainte de a veni pe lume, fetitele primesc intregul lor bagaj de ovule, pentru tot restul vietii. Daca evolutia ar fi prelungit perioada de fertilitate a femeii, ar fi trebuit implicit sa mareasca si acest stoc de ovule.

Cu toate acestea, cum poate fi viata unei femei fertile dupa instalarea menopauzei? Hawkis considera ca acesta este efectul evolutiei genetice, concretizat in grija acordata nepotilor.

Ajutorul bunicii este atat de important in perpetuarea speciei, incat postmenopauza poate fi privita ca o perioada evolutiva esentiala in existenta speciei umane. Poate fi privita ca o perioada la fel de fertila ca cea precedenta instalarii menopauzei.

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...