Misterele mirosului: ba imbatator, ba ucigator (I)

Sambata, 28 Iulie 2012, ora 18:41
2716 citiri
Misterele mirosului: ba imbatator, ba ucigator (I)
Foto: Infoniac

Cercetatorii in estetica din Israel au stabilit ca varietatea nasurilor la om este destul de mare: se deosebesc 14 forme diferite. Unele sunt identificate cu termeni specifici, inscrisi in lexicoane: nas drept, nas carn, coroiat, lat, carnos sau nas mare.

Altele sunt mai putin pecizate in limbajul curent: format grecesc, format roman, nas turtit sau nas acvilin. Fireste, aceasta nu este o clasificare completa, forma nasului fiind determinata de pozitionarea oaselor nazale si a cartilajelor, care difera de la om la om, Infoniac.

Simtul mirosului

Datorita nasului simtim mirosul, iar specialistii spun ca avem simtul olfactiv de 1.000 ori mai slab decat al unui caine, desi, pentru noi, este suficient: nu avem nevoie sa adulmecam prada de la distanta.

Unele specii de caini dresati au pana la 14 miliarde de celule olfactive, iar ursul are si mai multe.

Cercetatorii au stabilit ca un adolescent are 12 milioane de celule olfactive. Fiecare din acestea este un receptor, care trimite un semnal in procesorul central al creierului, numit bulbul olfactiv. Acolo, mirosul ramane inregistrat si reactioneaza ori de cate ori primeste acelasi fel de semnal, facandu-ne atenti asupra caracterului celor mirosite.

Pe masura ce varsta inainteaza, numarul celulelor olfactive scade si, ca urmare, persoanele in varsta sunt mai putin sensibile la mirosuri.

Exista mirosuri cu caracter mortal

Se stie ca gazele naturale - aceste hidrocarburi, cu care fierbem ciorba in oala - nu au miros. Gazele in sine n-ar fi otrvaitoare, dar, atunci cand invadeaza incaperea, ele elimina aerului, respectiv oxigenul, fara de care nu putem trai.

Penru a ne preveni, producatorii introduc in sistem, odata cu gazele naturale, o substanta gazoasa cu miros intepator - mercaptan - destinata sa ne atentioneze asupra pericolului in care ne aflam.

La fel de periculoasa pentru viata noastra este prezenta monoxidului de carbon, un gaz deasemeni inodor, dar deosebit de toxic. Prezenta lui in aerul respirat provoaca moartea intr-o ora, la o concentratie de doar 0,1%, in 15 minute la 1% si instantaneu la 10%. Gazul poate proveni de la arderile incomplete, dar se alfa si in componenta gazelor de la esapamentul masinilor.

Exista insa si mirosuri placute, chiar arome atragatoare, care pot produce efecte letale. Exemplul clasic este cel al crinului. Adormind intr-o incapere cu cateva buchete de crin, poti sa nu te mai trezesti niciodata.

Cate feluri de mirosuri putem distinge?

S-a crezut ca numarul mirosurilor, pe care le putem distinge, este relativ limitat. Cu toate acestea, cercetari minutioase privind simtul olfactiv au demonstrat ca receptorii nostri pot deosebi pana la 10.000 de mirosuri diferite.

Ele nu sunt numai receptate de simt, dar sunt si memorate de bulbul olfactiv, care ractioneaza rapid, favorabil sau nefavorabil la recunoasterea lor.

Memoria bulbului olfactiv este impresionanta. Astfel, in cazul in care un copil, inghitind un aliment cu miros neplacut, a facut indigestie, eventual voma, chiar si dupa 10-20 de ani, sau mai mult, simtul lui olfactiv va reactiona creand repulsie fata de acel miros si, implicit, acel aliment.

Acesta este unul din principalele moduri in care omul se apara de repetarea experientelor neplacute in alimentatia sa, asigurandu-i supravietuirea.

Inaintand in varsta, nasul isi schimba forma

Este evident ca nasul unui prunc nu seamana, ca forma, cu nasul unui adult si, cu atat mai putin, cu al unui batran. In general, nasul copilului are o forma turtita. El este nu numai mai vulnerabil, dar si mai putin selectiv in ce priveste mirosurile.

In timpul maturitatii, simtul olfactiv devine foarte sensibil si selectiv la mirosul cu trimitere sexuala, provenit de la transpiratia proaspata a partenerului, de la emanatiile pielei si secretiile rezultate in zonele sexuale.

In aceasta perioada, nasul a capatat forma sa definitiva infatisarea dandu-i maximum de personalitate. Cu varsta, calitatile olfactive decad si, odata cu ele, decade si forma nasului, varful acestuia avand tendinta sa-si alungeasca forma si sa coboare usor, spre buza superioara.

Despre banala problema a mirosurilor sunt multe de spus, iar faptele nu sunt lipsite de interes. De aceea, nu ne oprim aici, urmand sa continuam si maine. Nu uitati sa urmariti partea a doua pe Ziare.com.

Catalin Cîrstoiu, despre bunurile nedeclarate: „Ce ați fi vrut, să merg cu bicicleta?”
Catalin Cîrstoiu, despre bunurile nedeclarate: „Ce ați fi vrut, să merg cu bicicleta?”
Candidatul PSD-PNL la alegerile pentru Primăria București, medicul Cătălin Cîrstoiu a declarat vineri, 29 martie, că el și soția sa au muncit de „le-au sărit capacele” pentru a avea...
Proiect pentru plafonarea adaosului comercial la 20 la sută pentru produsele românești. „La produsele din import să pună orice adaos doresc ei”
Proiect pentru plafonarea adaosului comercial la 20 la sută pentru produsele românești. „La produsele din import să pună orice adaos doresc ei”
Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Florin Barbu a anunţat vineri, 29 martie, că împreună cu echipa de la instituţia pe care o conduce, pregăteşte un proiect legislativ care va...
#Celule olfactive, #monoxid de carbon, #gaze naturale , #ciudat