Cel mai mare asteroid cazut vreodata pe Pamant, descoperit in Caras Severin

Un inginer chimist a gasit, in iunie, intr-o pestera din judetul Caras-Severin, cel mai mare asteroid cazut vreodata pe Pamant si conservat intact, alcatuit dintr-o roca cu duritatea aproape de cea a diamantului, desi, la prima vedere, pare o simpla piatra de rau.

Conform Evenimentul Zilei, fizicienii si chimistii care au analizat mostre din roca descoperita pe 16 iunie in Pestera de sub Carsa spun ca este vorba de o forma nemaiintalnita de bioxid de siliciu, de provenienta extraterestra.

Asteroidul a fost denumit "Astrid-Paniti" dupa numele descoperitorului, inginerul chimist Marius Paniti. Corpul ceresc a ajuns pe Terra in urma cu 60 de milioane de ani, in perioada in care au disparut dinozaurii, si era, pana acum, "veriga lipsa" din sirul celor care au bombardat Pamantul in acea era, formand gaura din Golful Mexic sau craterele din Atlantic, Mongolia, Siberia si China.

Desi Europa parea, pana la aceasta descoperire, ocolita de astfel de calamitati, se pare ca lucrurile au stat asemanator si aici.

Unde dai si unde crapa

Inginerul a declarat ca a facut descoperirea absolut intamplator, in timpul unei excursii de explorare in Cheile Carasului cu colegii din clubul de speologie. La intrarea in Pestera de sub Carsa a fost trimis inapoi, pentru a lua echipamentul complet, in timp ce colegii au continuat explorarea.

"Dumnzeu mi-a zis. Credeam ca ii voi ajunge pe ei din urma, dar erau in alta galerie. Am traversat mai multe, iar dupa o ora si jumatate m-am oprit la un gur, sa beau apa, si in el am gasit pietre cu aspect de semipretioase, galbui, rosii, cenusii, roci foarte dure care nu aveau cum sa provina din calcarul zonei", a marturisit Marius Paniti.

El a adaugat ca a descoperit atunci formatiuni negre non-carstice, de o duritate neobisnuita.

"Mai departe au aparut formatiunile autoglazurate si de tipul lavei topite. Coroborand cu duritatea constatata deja, am inteles ca acolo au fost implicate temperaturi si presiuni imense, mult peste cele ale lavei topite la o eruptie vulcanica. Nu putea fi vorba decat de un asteroid", a povestit chimistul.

Noua roca taie sticla

Teoria i-a fost confirmata de rezultatele analizelor efectuate asupra mostrelor de meteorit smulse din peretii grotei, unde fusesera proiectati de forta impactului.

"Elementul extrem de prezent pe Terra, aluminiul, lipsea cu desavarsire. Analizele au aratat natura silicatica a rocii meteoritului: o forma alotropa de bioxid de siliciu combinat cu nemetale, nemaiintalnita pe Terra", a spus el.

Mai mult decat atat, roca are o duritate inexplicabila.

"Cuartul sau olivina sunt cele mai dure silicate care ating maximum de duritate 8 pe scara Mohs. Roca noastra ajunge la 9,1 pe scara Mohs. Comparabil, e aproape de duritatea smaraldului sau rubinului, care au 9,2 pe aceeasi scara pe care diamantul atinge maximul de 10 trepte", a detaliat descoperitorul.

Chimistul a adaugat ca fenomenul de autoglazurare a rocii constatat in pestera nu se intampla la maximum 2.000 de grade Celsius, cat atinge lava in momentul eruperii, ci la temperaturi de doua-trei ori mai mari.

Varsta posibila: 60 de milioane de ani

Meteoritul lui Paniti a atins Terra in perioada cuprinsa intre Jurasic si Cretacic, fiind probabil unul din seria celor care au cazut atunci peste tot in lume, cauze posibile ale disparitiei dinozaurilor.

De viteza si temperatura extreme, asteroidul a intrat in atmosfera Terrei, elementele usor fuzibile de la suprafata s-au volatilizat, a devenit, astfel, meteorit si s-a prabusit in Marea Tetis. Impactul a provocat o uriasa explozie de rangul mai multor Hiroshime, precum si un megatsunami.

Marea Tetis era, in era Mezozoica, un ocean intre continentele Gondwana si Laurasia, inaintea aparitiei Oceanului Indian. Ea se invecina cu actualul teritoriu al Romaniei.

Ajuns pe fundul marii, corpul s-a racit, iar metalele ce il acopereau s-au corodat. Din roca extrem de dura au ramas doar silicatii si metalele legate chimic. A fost, apoi, acoperit de sedimentele calcaroase ale marii, pe o inaltime de 200-300 de metri.

Inglobarea meteoritului intr-o pestera se explica prin procesul de orogeneza (ridicare) a Carpatilor, urmat de procesul carstic, de formare a pesterilor de pe Cheile Carasului.

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...