Extraterestrii de pe Pamant si faraonul-hibrid

Prefer mitologia veche

Prefer mitologia veche,scrisa de oameni animati de corectitudine,sinu asa corupti ca in ziua de astazi.
Oricum nu cred in mitologia moderna cu zeus care cheltuie sute de mii de euro pentru a sta la (in) Neptun.

Sf. Ilie ridicat cu carul de foc la cer...adevar sau mit? Cum s-a ridicat la cer? Ce era carul de foc?

Problema credinciosilor este...hai sa-i zicem, intoleranta. Eu accept credinta, accept ca unii pot crede ca ceea ce spune biblia este cuvantul lui dumnezeu. E o credinta, pentru ei un adevar. De ce sa nu aiba si altii dreptul sa nu creada ca ceea ce spune biblia nu este cuvantul lui dumnezeu, de ce sa nu aiba dreptul sa nu creada in existena lui? Nu toti oamenii gandesc la fel, si asta nu trebuie sa-i faca dusmani de moarte. Si daca mitul pleaca de la o realitate, atunci de ce n-ar crede unii ca zeii erau fiinte inteligente din alte planete?
Juratul pe Biblie nu inseamna nimic daca nu esti credincios, a jurat si Basescu:-)

Bre Westrop, nu mai dezinforma, ci fi atent la detaliile din Biblie!

La 2 Imparati (Regi), cap.2 se spune ca “Ilie s-a inãltat la cer intr-un vartej de vant", gen tornada, fapt pentru care cei 50 de “fii ai proorocilor" l-au cautat prin imprejurimi , vreme de 3 zile, sa vada daca nu cumva este cazut pe undeva…
“Carul de foc" n-a fost ce presupui, si a avut un alt rol decat spui d-ta, asa ca mai intai studiaza cum trebuie problema!

romanianwars, esti pe dinafara...!

Privind juruintele, in Biblie spune "SA NU JURI!", ci "da sa fie da si nu sa fie nu"...
Mai scrie si "Cercetati toate si pastrati ce este bun!"
Despre cum a fost Biblia intocmita, poti sa citesti articolul de la adresa:
http://comunitate.ziare.com/index.php/blogs/16511/3481/biblia-cuvantul-lui-dumnezeu

@ Westrop, nene,

Despre "extraterestri care coboara din cer", de care amintesti, poti sa afli direct din Biblie sau citind un articol ca acesta:

http://comunitate.ziare.com/index.php/blogs/16511/6021/parte-din-extraterestrii

Westrop,

intr-o zi te vei intilni cu Domnul Isus si Tatal, cCesc si Duhul Sfint si iti promit ca va fi in curind dar atunci cind vei fi fata-n fata vei crede cu toata inima ta si vei crede cu toata fiinta ta ca Biblia a fost insuflata de Duhul Sfint dar atunci amice va fi prea tarziu, caci timp ai avut destul sa te pocaiesti si ai auzit destul despre Domnul Isus Hristos ,tu insu-ti o citesti dar nu pentru salvare ci pentru condamnarea ta , caci inloc sa ai respect pentru ea o ei in deridere .Vezi ca Dumnezeu nu se lasa batjocorit ceea ce semeni acea vei si culege adica moartea vesnica dspartit de Dumnezeu din vesnicie in vesnicie.Ti sa spus deatitea ori despre salvarea vesnica ,tu insa ignori ceea ce a facut Domnul Isus pentru tine .El a suferit fiind rastignit pentru pacatul tau ,si tu numai atit poti sa spui? ca Biblia e o inventare scrisa de mina omeneasca cind Fiul lui Dumnezeu s-a COBORIT PE PAMINT ,sa sacrificat pentru tine?Si-a lasat gloria lui cereasca ca sa iti dea tie viata vesnica si sa fi mostenitor cu El in vesnicie,si tu nesocotesti aceasta?Omule ,ignoranta si impietrirea te va desparti de Dumnezeu pentru totdeauna.Atita timp cit mai esti in viata ai sansa sa te impaci cu Dumnezeu dar trebuie s-o faci sincer altfel numai e nimic de salvat.

@Lake, lasa-ma in pace cu biblia iudeo-crestina:-)

Din bibile tu intelegi ce vrei si poti, altii inteleg altceva, interpreteaza faptele "eroice" ale iudeilor altfel. Ca pentru tine cei coborati din cer nu erau extraterestri, zei, ci erau ingeri, n-are importanta ca tot nu poti explica cum veneau pe pamant decat prin prisma bibliei, in mod naiv. Credinta e libera si poti sa crezi in orice vrei, e libertate deplina in acest sens. Pe mintea omului nu se poate pune cenzura...deocamdata, decat autocenzura:-)
Nu mai veni cu citate si trimiteri, raspunde la intrebari daca vrei si poti, daca nu, nu-i bai, fiecare e liber sa creada ce vrea. Sunt atatea naivitati pe care le prezinta biblia si voi le luati de adevaruri...Biblia este in parte copiata, in rest inspirata, din scrieri vechi sumeriene si egiptene, scrisa/copiata de rabini si scribii lor, prezentand istoria "glorioasa" a iudeilor dar si lucruri demne de studiu care tin de stiinta nu de credinta. Ti-am mai zis si repet, esti liber, normal, sa spui ce crezi, dar nu mai incerca sa-mi demonstrezi nimic, te obosesti degeaba. Nu cred in povesti iudeo-crestine si e dreptul meu. Ca tu crezi nu inseamna ca esti mai bun ca un budist, musulman, agnostic, ateu.

Westrop, daca "fiecare crede in ce vrea el", cum spui d-ta,

ar insemna sa ne furam singuri cacciula, sa traim din iluzii, etc.
Eu prefer sa cercetez lucrurile, sa le aleg pe cele adevarate...!

Lake: "Eu prefer sa cercetez lucrurile, sa le aleg pe cele adevarate...!"

Si eu la fel:-)
Numai ca ceea ce pentru tine este adevarat, pentru mine si altii, care cerceteaza, nu este adevarat, este poveste. Adevarul tau nu este valabil pentru altii, iar adevarul lor nu e valabil pentru tine:-)

Adevar?

La favorizarea noii sărbători crestine (Crăciun) trebuie sa fi contribuit nu putin pozitia sincretista a impăratului Constantin. Impreuna cu familia sa, Constantin era un fervent cultivator al monoteismului solar. “Sol Invictus" figura pe monedele sale pană in 324. Cand a dat legi cu privire la săptămană, pentru a indica duminica, a folosit mereu expresia "ziua soarelui". In 7 martie 321, Constantin a dispus sa se stabileasca sarbatoarea "venerabilei zi a soarelui" (originea odihnei duminicale), si, mai tarziu, tot pentru acea zi a autorizat emanciparea sclavilor. De aceasta sinteza facuta de el intre cultul soarelui si crestinism, imparatul se putea folosi cu usurinta pentru intarirea puterii sale; de aici deplinul sprijin pentru initiativa celebrarii noii sărbatori crestine.

Celor trei circumstante, indicate ca favorabile pentru aparitia si dezvoltarea Craciunului, li s-ar putea adauga poate o a patra. Dupa cum este cunoscut, era foarte vie pentru crestinii primelor secole asteptarea reintoarcerii glorioase a Domnului. Prin urmare, o sarbatoare precum Craciunul (si, in Rasarit, Botezul Domnului), care propunea anual, pe fundalul celebrarii "amintirii" nasterii lui Cristos, misterul intoarcerii sale, corespundea din plin acestui sens al asteptarii si interpreta in consecinta unul dintre sentimentele cele mai profunde ale poporului crestin.

Iata asadar cum, deja in jurul anului 330 sărbatoarea Craciunului, chiar daca la momentul respectiv localizata in cartierul Vatican, unde se desfasurau cu predilectie practicile de heliolatrie, se adauga celebrarii saptamanale a duminicii si a celei anuale a Pastilor, pentru a comemora la inceput nasterea lui Cristos, si probabil nunta din Cana. A patruns in Rasarit in 380, cand a fost celebrata de Grigore de Nazianz (sau Grigore Teologul, cum mai este numit) la Constantinopol si de Grigore de Nisa la Capadochia. Ioan Gura de Aur a celebrat sarbatoarea pentru prima data la Antiohia in anul 386, Asteriu de Amasea la Pont in 380-400, Pavel de Emesa la Alexandria in 432, iar Iuvenal la Ierusalim in 439. In acest interval de timp, sarbatoarea a devenit, in acceptiune universala, aniversarea nasterii lui Cristos.

Westrop, ce a stabilit unul ca imparatul Constantin, sau altii dupa el,

pentru crestini este nesemnificativ.
Crestinii sarbatoresc la Craciun 'ziua noii creatii', Isus Hristos fiind "parga". Apoi, din El si prin El, si noi, cei credinciosi cu adevarat, am fost 'nascuti din nou', am fost mantuiti si am primit 'viata din belsug' si vesnica, am devenit "copii ai lui Dumnezeu"!
Ceea ce insiri d-ta tine de lumea veche, (de "desartaciune si goana dupa vant"), care "va fi facuta sul, ca pe o manta", si inlocuita cu o alta, cu totul noua. Prin 'grija' Lui, a lui Isus Hristios, "vor fi ceruri noi si un pamant nou"!

Privind "adevarul", nu compara 'adevarurile oamenilor' cu Adevarul lui Dumnezeu, cu Cuvantul Sau, cu lucrarea Fiului Sau..., ca doar nu mai esti copil...!