Stramosi "fantoma": Specie umana misterioasa, descoperita de cercetatori

Oamenii de stiinta care analizeaza genomurile vest-africanilor au detectat indicii conform carora o misterioasa specie umana disparuta s-a incrucisat cu specia noastra cu zeci de mii de ani in urma in Africa, oferind cele mai recente dovezi privind complicata mostenire genetica a omenirii.

Studiul a indicat ca actualii vest-africani prezinta intr-o proportie substantiala - circa 2% pana la 19% - o mostenire genetica de la o specie umana disparuta, pe care cercetatorii o numesc "populatie fantoma", relateaza Reuters.

"Estimam ca incrucisarea s-a produs cu aproximativ 43.000 de ani in urma, cu intervale mari de incertitudine", a declarat un profesor din cadrul Universitatii din California, Los Angeles (UCLA), Sriram Sankararaman, care a condus studiul publicat saptamana aceasta in Science Advances.

Homo sapiens a aparut pentru prima data cu putin peste 300.000 de ani in urma in Africa si ulterior s-a raspandit in toata lumea, intalnind alte specii umane din Eurasia care de atunci au disparut, printre acestia numarandu-se neanderthalienii si denisovanii.

Cercetari genetice anterioare au demonstrat ca specia noastra s-a incrucisat atat cu neanderthalienii cat si cu denisovanii, populatiile de oameni moderni din afara Africii purtand inca ADN de la ambele. Insa, in timp ce exista ample marturii fosilizate de la neanderthalieni si cateva de la denisovani, recent identificata "populatie fantoma" este mai enigmatica.

Intrebat ce detalii sunt cunoscute despre aceasta populatie, Sankararaman a declarat: "Nu multe, in aceasta etapa".

"Nu stim unde ar fi putut trai aceasta populatie, daca ar corespunde cu fosilele cunoscute si care a fost soarta sa", a adaugat cercetatorul.

Sankararaman a precizat ca aceasta specie disparuta si-ar fi facut aparitia in urma cu circa 650.000 de ani din linia evolutiva care a condus la aparitia Homo sapiens, inainte de divizarea intre liniile evolutive care au dus la aparitia speciei noastre si a neanderthalienilor.

Cercetatorii au analizat informatii genomice de la sute de vest-africani, inclusiv populatia Yoruba din Nigeria si Benin si populatia Mende din Sierra Leone, si ulterior au comparat datele cu genomurile de neanderthalieni si denisovani. Ei au identificat segmente ADN prezente la vest-africani care ar putea fi explicate cel mai bine prin incrucisari stravechi cu un membru necunoscut al arborelui genealogic uman, ceea ce a dus la asa-numita "introgresare" genetica.

Nu este clar daca vest-africanii au anumite beneficii genetice de pe urma acestei mosteniri. "Incepem sa cunoastem mai multe despre impactul ADN-ului de la hominizi stravechi asupra biologiei umane", a percizat Sankararaman cu referire la specii umane disparute.

"Acum stim ca atat ADN-ul de neanderthalian, cat si cel de denisovan au avut in general efecte negative, insa au existat cateva gene in care acest ADN a avut un impact adaptiv. De exemplu, adaptarea la altitudini in randul tibetanilor a fost probabil facilitata de o gena introgresata de la omul de Denisova", a explicat Sankararaman.

Mai mult de jumătate dintre români votează la europarlamentare cu candidatul preferat la primărie. Ce procente ar putea obține partidele SONDAJ

PSD este creditat cu 28,4% din intenţiile de vot la alegerile pentru consiliile locale, PNL cu 26,7%, AUR cu 14,4%, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro, în luna aprilie,...

Respect, d-le Cîrstoiu: "un medic nu abandonează niciodată"! Câți antreprenori gândesc la fel?

Nu l-am cunoscut niciodata pe medicul Cirstoiu, nu am avut nicio legatura ce el. In schimb, ca si voi, am avut ocazia sa-l vad la lucru pe scena politica damboviteana. Dupa parerea mea, responsabil...