13 pasi in drumul spre stele

Astazi, calatoria in spatiu a devenit ceva aproape obisnuit. Pe orbita Pamantului exista o statie internationala in constructie unde locuiesc in permanenta semeni de-ai nostri.

Turismul spatial incepe sa se contureze ca o industrie, iar omenirea se gandeste de ani buni la colonizarea unor planete - cel mai probabil, din afara sistemului solar - ca solutie la suprapopularea si diminuarea resurselor naturale ale Terrei.

Un progres uluitor al stiintei, o evolutie remarcabila a tehnologiei si inventicii - si o poveste ce incepe acum aproape 2.500 de ani.

Cca 400 i. Hr. - Un grec pe nume Architas uimeste locuitorii din Tarentum (S Italiei de astazi), facand un porumbel din lemn sa zboare cu ajutorul aburului. Architas a folosit inca de atunci principiul actiunii si reactiunii, ce avea sa fie oficializat stiintific de-abia in secolul 17.

1.000 d. Hr. - Scrierile mentioneaza ca la acea vreme chinezii utilizau "sagetile de foc". Termenul nu desemneaza banalele sageti incendiare, ci ceea ce numim in mod obisnuit "rachete". Pentru alimentarea lor, specialistii asiatici amestecasera sulfuri, salpetru si carbune - dand nastere unui soi de praf de pusca ce a constituit primul combustibil solid pentru un vehicol aerian. Peste 50 de ani, rachetele cu praf de pusca erau deja unele dintre cele mai importante elemente ale arsenalului militar chinez.

Secolul 16 - La vremea cand rachetele incepusera sa fie utilizate din ce in ce mai putin ca arme, maistrul artificer german Johann Schimdlap inventeaza racheta in 2 trepte: un vehicol destinat sa inalte artificiile la altitudini mari. Practic, prima racheta era purtatoarea celei de-a doua, care isi continua zborul spre inaltimi, inainte de a exploda in scantei multicolore. Ideea lui Schmidlap sta la baza functionarii tuturor rachetelor ce urca in spatiu in epoca moderna.

3 octombrie 1942 - Inceputul erei spatiale: Germania lanseaza cu succes o racheta V-2 cu combustibil lichid. Nu era un instrument stiintific, ci o teribila arma, ce putea transporta un focos de 750 kg la o distanta de cateva sute de kilometri.

Parintele ei a fost Wernher von Braun, un tip care la 22 de ani isi luase deja doctoratul in fizica. Von Braun fusese influentat de scrierea conationalului nostru Hermann Oberth, "Rachetele in spatiul interplanetar", mai mult decat de ceilalti doi mari pionieri ai domeniului, Konstantin Tiolkovski si Robert Goddard. V-2 a fost lansata in septembrie 1944 asupra Londrei - era insa prea tarziu pentru a mai schimba rezultatul razboiului.

4 octombrie 1957 - Uniunea Sovietica trimit in spatiu, in premiera, un satelit, la numai 2 luni dupa ce prima racheta balistica intercontinentala din lume isi luase zborul de la Baikonur.

Sputnik 1 avea marimea unei mingi de baschet, cantarea cca 84 kg si era "o gramada de otel pe care aproape oricine ar putea sa o lanseze", dupa cum l-a caracterizat - cu invidie, desigur -, un amiral american. Peste 4 luni, SUA puteau sa se laude cu propriul lor satelit - Explorer -, care a descoperit Centura Van Allen, inelul de particule ce inconjoara Pamantul.

12 aprilie 1961 - Iuri Alekseievici Gagarin devine primul om care zboara in spatiu si prima fiinta umana care orbiteaza Pamantul. Pilot profesionist al armatei, Gagarin fusese selectat impreuna cu alti 19 cosmonauti pentru programul spatial sovietic, apoi intrase in "finala de 2" cu Gherman Titov. Ambii erau excelent antrenati si nu foarte inalti (Gagarin avea 1,57 m) - un element esential in conditiile spatiului redus al cabinei de pe Vostok.

Gagarin a castigat gratie impresiei pe care o facea in public si, surprinzator, chiar numelui sau, asociat cu aristocratia tarista. Se spune ca in timpul zborului de 1 ora si 48 de minute, el a fredonat cantecul "Patria aude, Patria stie" al lui Sostakovici. Celebritatea i-a fost daunatoare, intrucat nu a mai fost lasat sa zboare in cadrul vreunei alte misiuni spatiale - URSS-ul a vrut sa-si protejeze cu orice pret eroul.

16 iunie 1963 - Cu o luna inainte ca Gagarin sa zboare in spatiu, Valentina Terescova implinea 24 de ani. Nimeni nu s-ar fi gandit ca experta textile cu brevet de parasutist amator avea sa-i calce pe urme eroului Uniunii Sovietice.

Chiar daca Valentina era sefa unei organizatii locale a Tineretului Comunist - element ce-si va dovedi pana la urma relevanta. La selectia finala pentru Vostok 6, desi avea mai putine cunostinte tehnice si obtinuse rezultate mai slabe la ultimele teste, Terescova a fost preferata gratie reactiei sale la intrebarea "Ce vrei de la viata" - "Vreau sa sprijin irevocabil Comsomolul si Partidul Comunist".

Raspunsul a dus-o pentru aproape 71 de ore in spatiu, interval in care a efectuat 48 de rotatii pe orbita terestra. Nici ea nu a mai zburat vreodata apoi, fiind in schimb numita reprezentant oficial al Uniunii Sovietice - calitate in care a primit Medalia de Aur pentru Pace a ONU, pe langa cele doua Ordine Lenin, titlul de Erou al URSS si Medalia de Aur Joliot-Curie.

20 iulie 1969 - Un pas mic pentru el, un pas urias pentru omenire: Neil Armstrong ajunge primul pe Luna, in calitate de comandant al misiunii Apollo 11, urmat de Buzz Aldrin. Cei doi au petrecut 2 ore si jumatate explorand decorul selenar, in timp ce colegul lor Michael Collins a ramas in capsula, pe orbita.

Armstrong a primit Medalia de Onoare a Congresului SUA, iar Apollo 11 a intrat in legenda drept unul dintre cele mai ambitioase programe spatiale. Sau, asa cum multi au considerat - si considera inca - "cea mai tare productie hollywoodiana a tuturor timpurilor".

19 aprilie 1971 - Uniunea Sovietica lanseaza prima statie spatiala, Saliut 1. Primul ei echipaj, venit la bordul lui Soiuz 11, ajunge 3 zile mai tarziu, insa... nu poate intra. Urmatorii 3 cosmonauti reusesc si petrec acolo 24 de zile - cel mai mare interval in care niste oameni au stat in spatiu.

12 aprilie 1981 - Columbia devine prima naveta spatiala trimisa pe orbita Pamantului. Pana la nefericita ei misiune finala, Columbia a efectuat 28 de zboruri, parcurgand peste 200 de milioane de kilometri. Flota de navete spatiale americane - Columbia, Challenger (distrusa in 1986) Discovery, Atlantis si Endeavor - a indeplinit in total peste 100 de misiuni orbitale.

20 februarie 1986 - O racheta purtatoare Proton lanseaza modulul central al Mir - prima statie orbitala permanenta, mandria URSS. Acela a fost locul unde, in premiera, niste fiinte umane au trait mai bine de 1 an in spatiu.

Statia nu si-a putut insa indeplini datoria mai mult de 15 ani. Dupa destramarea Uniunii Sovietice, in 1991, Rusia a hotarat sa nu mai investeasca in Mir, alaturandu-se, in schimb, proiectului Statiei Spatiale Internationale. In martie 2001, batrana si suferind in urma impactului cu o racheta, Mir a fost scoasa de pe orbita.

20 noiembrie 1998 - Tot o racheta Proton o poarta spre orbita terestra pe Zarya, prima componenta a Statiei Spatiale Internationale, cel mai ambitios si complex proiect de acest gen al umanitatii. Statele Unite, Canada, Rusia, Brazilia si 13 state europene participa deja la aceasta "aventura comuna in spatiu", care va fi finalizata in 2010 si va costa in total cca 100 de miliarde de euro.

Statia, cu echipaj uman permanent - si vizitata deja de 5 "turisti spatiali" -, se afla pe o orbita joasa si poate fi vazuta de pe Pamant cu ochiul liber.

Prezent Sondele spatiale gemene Voyager 1 si 2 continua sa zboare, dupa ce au ajuns acolo unde intr-adevar "... no one has gone before". Voyager 1 se afla de trei ori mai departe de Terra decat Pluto, iar Voyager 2 e si el "pe-aproape", dupa ce a vizitat Jupiter, Saturn, Uranus si Neptun (nu e vorba de statiunile de pe litoralul autohton). La 31 de ani dupa lansarea lor, ambele se apropie de granita cu spatiul interstelar.

Asa cum spunea Konstantin Tiolkovski, Pamantul e leaganul umanitatii, insa umanitatea nu poate ramane in leagan pentru totdeauna. Aventura continua...

Visul chinezilor de a ajunge pe Lună prinde contur. Un nou echipaj a fost trimis pe stația spațială Tiangong VIDEO

Chinezii vor să ajungă pe Lună până în anul 2030. În cadrul acestui program, țara asiatică a trimis joi, 25 aprilie, un nou echipaj spre staţia sa spaţială Tiangong, au anunţat media...

Descoperirea oamenilor de știință: Cât de mare e poluarea în galaxii. „Ajută la oprirea formării de stele în galaxii”

Oamenii de ştiinţă au creat prima hartă de înaltă rezoluţie a unei explozii galactice de dimensiuni gigantice, care oferă informaţii despre modul în care spaţiul dintre galaxii este...