Sunt peste tot. La ferestrele caselor, in tufisuri, parcuri, plaje sau chiar la ferestrele blocurilor inalte in Afica de Sud. In Australia se folosesc sase milioane de pungi anual.
Daca ar putea fi stranse una de cealalta, ele ar forma un lung lang de plastic care ar inconjura globul de 37 de ori. "Poluarea alba", asa cum au denumit chinezii fenomenul, tinde sa devina marca nationala pentru unele state, informeaza mtexpress.com.
Pungile de plastic se degradeaza in 50-100 de ani. Ele se divid in mici bucati toxice atat pentru flora cat si pentru fauna. Animalele confunda adesea plasticul cu mancarea, iar consecintele la scara larga pot fi grave.
In Statele Unite exista programe nationale pentru strangerea si reciclarea pungilor de plastic. Ele sunt colectate dar, cel mai adesea, nu sunt si reciclate.
In alte tari dezvoltate, pungile de plastic sunt incinerate. Prin ardere, plasticul polueaza aerul si produce degradarea rapida a solului.
Pentru a recicla o tona de pungi de plastic, costurile se ridica la 4.000 de dolari. Tocmai de aceea, in cazul "poluarii albe" solutia pentru a diminua efectele lor nocive asupra mediului este incetarea producerii si folosirii lor.
In San Francisco s-a interzis pentru prima oara folosirea pungilor de plastic. Astfel, s-au economisit 18 milioane de litri de ulei, necesari in procesul tehnologic de fabricare.
In Africa de Sud se desfasoara campanii de responsabilizare a populatiei prin afisele din magazine, in care populatia este avertizata asupra economiilor pe care le pot face daca limiteaza consumului de pungi de plastic.
In fiecare minut, mai mult de un milion de pungi de plastic sunt reciclate in toata lumea. Pentru protejarea mediului, a florei si a faunei, populatia trebuie sa limiteze consumul de pungi de hartie, iar pungile de plastic sa ramana doar o amintire.