Falsele dileme ale omenirii

De la descoperirea focului si pana la un accelerator de particule e cale lunga. Si pana sa ajunga la niste concluzii corecte, oamenii de stiinta au zabovit sute de ani incercand sa gaseasca solutii la probleme ce astazi ar parea bizare.

Se poate spune ca problemele propulseaza cunoasterea, si ca primul pas in descoperirea unei teorii este rezolvarea unei probleme. Mintea patrunzatoare si curioasa a unui om de stiinta nu este insa de ajuns pentru formularea unei teorii: este nevoie si de o problema bine formulata.

In teorie, totul pare destul de simplu: savantul isi pune o intrebare in legatura cu o anumita situatie. El purcede apoi in a urma o strategie de rezolvare a problemei. Dupa ce a urmat toti pasii necesari pentru rezolvare, se obtine un rezultat.

Ce se intampla insa cand o problema nu este bine formulata?Sau cand lipsesc mijloacele necesare cunoasterii pentru a ajunge la un rezultat corect?

De-a lungul timpului, savantii au incercat sa gaseasca solutii la probleme care astazi par a fi stranii sau lipsite de sens. Ele au constituit insa mari dileme la vremea respectiva. Aparitia unei pseudoprobleme nu este insa lipsita de rezultate pozitive: de cele mai multe ori, depasirea unor astfel de false obstacole duce la descoperiri importante, care genereaza noi teorii. Se poate spune ca ele propulseaza cunoasterea catre nivelul urmator.

Una dintre cele mai cunoscute exemple de false dileme care au preocupat savantii ar fi "perpetuum mobile", mai precis, miscarea continua. In genere, termenul se refera la orice mecanism care consuma mai putina energie decat produce. Incercarile repetate ale oamenilor de stiinta de a crea un astfel de aparat s-au dovedit a fi inutile.

Ulterior, cercetarile efectuate privitor la perpetuum mobile au dus la formularea legii conservarii energiei, care postuleaza ca energia nu poate fi creata, si nici distrusa.

Practica alchimiei, chiar daca astazi ar parea inutila, a dus insa la descoperirea bazelor chimiei anorganice prin descoperirea de proceduri, echipamente si prin identificarea multor substante folosite si azi. Scopurile alchimistilor erau deasmenea bizare: transformarea substantelor "nenobile" in aur sau argint, crearea unui panaceau (leac ce poate vindeca orice boala), gasirea "pietrei filosofale".

Ulterior, chimistii au realizat sinteza aurului si argintului, insa este posibila numai prin metodele fizicii nucleare, si nu prezinta interes din punct de vedere economic: costurile producerii lor sunt extrem de mari.

Cat flogiston s-a pierdut prin procesul arderii? Aceasta era o problema reala, avand in vedere ca procesul arderii care n-a putut fi inteles pana in in secolul al XVII-lea.

Pe langa cele patru elemente cunoscute de omenire (foc, apa, pamant, aer), se considera ca exista si o a cincea substanta, numita flogiston, care era eliberata in timpul procesului arderii. Teoria flogistonului a fost formulata pentru prima oara de Joachim Becher, in 1667. Se considera ca focul se stinge in locuri inchise din cauza faptului ca aerul nu poate sa sustina decat o anumita cantitate de flogiston.

Francezul Antoine Lavoisier (1743 - 1794)) a dovedit nonsensul conceptului de flogiston, prin experimente care aratau ca respiratia reprezinta, in fapt, arderea de materiale organice in prezenta oxigenului. Experimentele sale au dus la descoperirea legeii conservarii materiei. El a aratat in orice transformare chimica, cantitatea de materie rezultata este aceeasi cu cea initiala.

Pseudoproblemele apar cel mai des in cazul in care cel care isi pune o problema la un moment dat nu are anumite cunostinte in legatura cu domeniul cercetat.

O alta cauza a aparitiei acest tip de probleme ar fi psoibilitatile limitate de cunoastere, complexitatea problemei studiate, dar si factori de natura psihologica (prejudecatile, neclaritatile limbajului, sau chiar subiectivitatea cercetatorului).

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...