Creierul nostru e mai evoluat decat al altor mamifere dintr-o eroare

Erori de copiere a genomului uman, atunci cand celulele se divid, sunt responsabile de anumite trasaturi cruciale ale creierului nostru, care ne fac sa fim mult evoluati fata de alte mamifere, arata un studiu recent.

Atunci cand orice celula se divide, intai se copiaza intregul genom. In timpul acestui proces pot aparea insa erori. Celula de obicei le ajusteaza in ADN, insa, cand raman necorectate, se produc schimbari permanente, care se numesc mutatii. Acestea pot fi atat bune, cat si rele.

Un tip de eroare este duplicarea, cand se copiaza din greseala, inca o data, o sectiune a genomului. Aceasta sectiune duplicat poate sa se schimbe cand celula se va divide din nou, pierzandu-se parti din ea, aparand astfel mutatiile.

Oamenii de stiinta au scanat genomul uman, cautand aceste dubluri, descoperind ca multe dintre acestea joaca un rol important in evolutia creierului. "Exista circa 30 de gene care au fost copiate in dublu exemplar in cazul oamenilor", explica cercetatorul Franck Polleux, de la Institutul de Cercetare Scripps din La Jolla, California. Iar acestea sunt unele dintre cele mai recente schimbari la nivelul genomului, mai spune acesta.

O copie in plus a unei gene poate avea efecte neasteptate. Nefiind esentiala, precum originalul, prima copie, schimbarile intervin fara ca organismul sa fie afectat intr-un mod periculos, care sa influenteze supravietuirea organismului.

Oamenii de stiinta au studiat o gena anume, SRGAP2, despre care cred ca a fost duplicata de cel putin doua ori in cursul evolutiei, prima oara in urma cu 3,5 milioane de ani si, din nou, acum 2,5 milioane de ani.

Aceasta a doua duplicare pare insa incompleta, doar o parte a genei fiind copiata din nou. Aceasta pare sa aiba un efect major, influentand genomul. Cand aceasta copie duplicata a portiunii de gena a fost adaugata genomului soarecilor (care nu o au), s-au observat schimbari in creierul rozatoarelor, organizarea neuronilor devenind mai eficienta.

Aceasta copie incompleta a genei a aparut, potrivit oamenilor de stiinta citati de LiveScience, chiar cand hominidul Australopithecus ii facea loc lui Homo, stramosul omului modern. Este exact momentul in care creierul stramosilor a inceput sa se isi mareasca volumul si cand schimbari extrem de importante in abilitatile cognitive au inceput sa apara, se metioneaza intr-un raport ce urmeaza sa fie publicat de jurnalul Cell.

Gabriela Firea iese în stradă. Candidata PSD la Primăria Capitalei vrea întâlniri directe cu electoratul

Gabriela Firea, candidatul PSD la Primăria Capitalei, nu va sta la birou în timpul campaniei electorale. Firea a declarat miercuri, 24 aprilie, că îşi va axa campania în primul rând pe...

Lider PNL inculpat pentru corupție și-a depus candidatura la locale: ”Intru în competiţie bărbăteşte, deschis şi asumat”

Preşedintele PNL Prahova, Iulian Dumitrescu, inculpat pentru corupţie şi cu interdicţia de a exercita funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, şi-a depus miercuri, 24 aprilie,...