Din secretele unei comete: Ce ascunde partea intunecata

Timp de cinci ani si jumatate partea sudica a cometei 67P/Ciuriumov-Gherasimenko a fost invaluita de intuneric, insa in prezent devine vizibila din nou, iar imaginile obtinute de sonda Rosetta sugereaza ca aceasta parte a cometei are o compozitie neobisnuita.

Sonda Rosetta, apartinand Agentiei Spatiale Europene (ESA), se afla pe orbita in jurul cometei 67P inca din august 2014 si a reusit sa realizeze cel mai detaliat "portret" al unei comete obtinut pana in prezent, cu exceptia partii sale sudice, aflata in intuneric de peste 5 ani.

Aceasta parte este insa luminata in prezent, dupa trecerea cometei prin periheliu (cel mai apropiat punct al orbitei sale fata de Soare). Pana acum, Rosetta a observat partea intunecata a cometei doar prin intermediul instrumentului cu microunde MIRO, conform unui material publicat de SPACE.com.

"Am observat partea intunecata a cometei prin intermediul lui MIRO de multe ori dupa ce Rosetta s-a plasat pe orbita, iar datele obtinute cu privire la materia aflata imediat sub suprafata cometei ne intriga", a sustinut Mathieu Choukroun, coordonatorul unui nou studiu despre aceasta cometa si cercetator in cadrul NASA Jet Propulsion Laboratory din California.

Cometele au adus viata pe Pamant? Ce-a descoperit sonda spatiala Philae

Echipa coordonata de Choukroun a analizat datele obtinute cu privire la partea sudica a cometei in perioada august-octombrie 2014 si a descoperit o mare acumulare de gheata in aceasta regiune.

Masuratorile realizate cu instrumentul MIRO indica faptul ca materia aflata foarte aproape de suprafata cometei este transparenta, fiind vorba probabil de apa inghetata sau de dioxid de carbon inghetat - situatie complet diferita fata celelalte suprafete ale cometei ce sunt acoperite de praful omniprezent.

In urma analizei acestor date, oamenii de stiinta au formulat ipoteza ca apa si gazele au fost eliberate ultima data cand polul sud al cometei a fost expus direct razelor solare, iar apoi aceasta materie s-a condensat si s-a depus la suprafata cometei dupa ce aceasta regiune a revenit in intuneric. Aceasta ipoteza urmeaza sa fie verificata odata cu analiza datelor adunate de Rosetta dupa recenta trecere a cometei prin periheliu.

Cometa si-a atins periheliul la 13 august ora 2:03 GMT, cand s-a aflat la 186 de milioane de kilometri distanta fata de Soare si respectiv 265 de milioane de kilometri fata de Pamant.

Sonda europeana Rosetta s-a aflat in primul rand al acestui spectacol astronomic, iar modulul Philae, care a asolizat pe cometa in urma cu noua luni, a fost ferit de caldura ridicata, aflandu-se intr-o zona umbrita pe cometa.

Responsabilii misiunii au pierdut contactul cu Philae inca din 9 iulie, reluarea comunicarii cu modulul ramanand incerta. In apropierea periheliului, temperatura pe cometa a atins aproximativ 80 de grade Celsius, provocand sublimarea materiei de la suprafata sa.

Conform imaginilor surprinse de camera de navigatie NavCam a sondei Rosetta, cometa a fost foarte activa la periheliu, aruncand in spatiu jeturi de praf si de gaz pe toata suprafata sa. Sonda Rosetta a urmarit acest spectacol de la distanta sigura de 330 de kilometri, nefiind afectata de eruptiile violente de la suprafata cometei.

Odata ce procesul violent de sublimare isi va mai pierde din intensitate, Rosetta se va apropia din nou de nucleul cometei, intr-o noua incercare de a relua legatura cu modulul Philae.

Cometa pe care a aterizat Philae gazduieste viata extraterestra?

Philae, care a calatorit circa zece ani la bordul sondei spatiale Rosetta, a asolizat la data de 12 noiembrie 2014 pe cometa Ciuriumov-Gherasimenko, aflata atunci la peste 510 milioane de kilometri de Terra, actiunea constituind o premiera. Dupa doua salturi neprevazute, robotul s-a oprit insa intr-o zona umbrita si nu si-a putut reincarca bateriile solare, pierzand legatura cu Rosetta.

Acest fapt s-a dovedit insa salvator pana la urma pentru Philae, pentru etapa trecerii de periheliu cand temperatura la suprafata cometei a crescut foarte mult.

Lansata in 2004, sonda Rosetta a parcurs deja peste 6 miliarde de kilometri prin spatiu. Aceasta misiune are un buget de 1,3 miliarde de euro. Dupa lansarea din martie 2004, Rosetta a inconjurat de trei ori Pamantul si o data planeta Marte pentru a dobandi viteza necesara parcurgerii distantei pana la destinatie.

Rosetta are anvergura de 32 de metri, de la un capat la altul al panourilor solare care ii asigura necesarul de energie. Sonda este de 125 de ori mai mica decat cometa 67P, care are diametrul estimat la 4 kilometri. De dimensiunea unui frigider, modulul Philae cantareste 100 de kilograme.

Noul studiu cu privire la secretele partii intunecate a cometei a fost acceptat pentru publicare in revista Astronomy and Astrophysics.

Ciolacu anunță că întrerupe orice comunicare cu Piedone: "Îi urez succes"

Marcel Ciolacu a tăiat orice cale de comunicare cu Cristian Popescu Piedone. Președintele PSD a declarat joi, 25 aprilie, că nu va mai exista niciun dialog și nicio ofertă pentru Piedone....

Președintele PSD Sector 1 o vede pe Clotilde Armand la pușcărie: ”Și-a dat bani necuveniţi tocmai din bugetul unui proiect anticorupţie”

Preşedintele PSD Sector 1, Petre Florin Manole, a transmis joi, 25 aprilie, că primărița Clotilde Armand are „un drum scurt și previzibil de când a fost prinsă cu mâna-n bugetul local”....