Pas cu pas: Ce s-a intamplat in ziua in care Neil Armstrong a pasit pe Luna

Una dintre cele mai spectaculoase reusite din istoria civilizatiei umane, aselenizarea din 21 iulie 1969 reprezinta punctul culminant al proiectului Apollo la care au participat peste 400.000 de oameni si a carui derulare a fost urmarita cu sufletul la gura, din fata micilor ecrane, de peste 500 de milioane de oameni.

La 50 de ani de la primii pasi ai oamenilor pe Luna, agentia Agerpres republica materialul din data de 21 iulie 1969 in care este descrisa, in detaliu, aceasta extraordinara aventura a primei aselenizari, chintesenta a spiritului de explorare care l-a animat pe Homo sapiens inca din negura vremurilor:

Agerpres/stiri externe 21 iulie 1969 ora 10:53

Houston 21 /Agerpres/ - 20 iulie 1969, stapanul Terrei, omul, cucereste o noua planeta.

Luni dimineata la ora 4:56 /ora Bucurestiului/, Neil Armstrong, dupa o incordare interminabila, pune piciorul pe Luna.

Totul a inceput cu cateva ore mai inainte decat se prevazuse. Armstrong, singur chemat in acel moment sa decida, anunta lumii ca va iesi din modul cu cinci ore mai devreme decat se prevazuse. Incepe filmul istoric al coborarii, primii pasi pe Luna.

In modul domneste o activitate febrila. Pe toate meridianele, oamenii asteapta cu rasuflarea intretaiata ca omul sa paseasca pe Luna. Astronautii pun la punct ultimele pregatiri in vederea debarcarii. Ei imbraca coifurile cu viziera dubla, isi incalta 'papucii', isi pun minusile speciale cu intarituri, iau pe spate rucksacurile care contin aparatura ce le asigura conditiile de viata, fac o ultima verificare a functionarii sistemului de conditionare a presiunii, a comunicatiilor radio si alimentarii cu oxigen.

Ora 1;51. NASA anunta ca aceste pregatiri vor dura doua ore. Armstrong nu va iesi deci inainte de ora 4.

Ora 3. Cei doi astronauti anunta ca verificarile minutioase impun o intarziere.

Ora 3:54. In sfarsit sunt gata.

Ora 3:55. Incepe depresurizarea modulului si simultan presurizarea costumelor spatiale.

Ora 4. Modulul lunar este total depresurizat.

Ora 4:15. Cei doi astronauti au terminat presurizarea costumelor spatiale.

Ora 4:40. Armstrong deschide usa modulului si incepe coborarea pe Luna.

Ora 4:56. Armstrong pune piciorul stang pe Luna si declara: "E un pas mic pentru om, e un salt enorm pentru umanitate".

Acestea sunt primele cuvinte ale omului pe suprafata Lunii. Inainte de a pune ferm piciorul pe sol, comandantul misiunii 'Apollo'-11 incearca cu prudenta solul pentru a-i verifica rezistenta.

-"Piciorul nu mi se scufunda mai mult de un deget... se pare ca nu voi avea dificultati la mers. Nu, absolut nici o dificultate pentru a ma deplasa", exclama Armstrong cu surprindere, facand primii pasi. "Am impresia ca totul e cu mult mai usor decat in timpul exercitiilor de simulare a gravitatii lunare. E foarte interesant. Suprafata este foarte pufoasa in general, dar exista si locuri mai dure", continua el.

Evolutia lui Armstrong, care se deplaseaza intr-adevar cu usurinta pe Luna, si monologul sau sunt retransmise in direct pe Pamant telespectatorilor. Oamenii pot sa-l vada pe cuceritorul Lunii, coborand cele 9 trepte ale scarii, punand piciorul, tatonand suprafata, dand drumul ultimei trepte pe care isi tinea mana, facand primii pasi, colectand cu o lopatica speciala de aluminiu prima mostra de sol lunar - "proba de contingenta".

Armstrong inchide aceasta prima mostra - putin praf lunar - intr-un plic de material plastic si o pune in buzunarul costumului selenar. Toate aceste miscari sunt supravegheate de Aldrin de la inaltimea platformei de iesire a modulului.

Ora 5:15. Armstrong a petrecut deja 19 minute, singur, pe suprafata Lunii, 19 minute in timpul carora, in nedefinita singuratate selenara, a facut constant dovada unei perfecte stapaniri de sine. In acest moment, coechipierul sau, Edwin Aldrin, isi face aparitia pe suprafata Lunii. Incredintat de experienta lui Armstrong, ca Luna "nu-l va trada", el coboara cu curaj treptele scarii, si, la fel ca si camaradul sau, paseste cu piciorul stang pe Luna.

Cei doi oameni citesc cu voce tare inscriptia gravata pe placa fixata pe palierul de coborare al modulului lunar, care va ramane pe suprafata Lunii, si implanteaza drapelul pe care l-au adus cu ei.

O data indeplinita aceasta parte a programului, astronautii demonteaza camera de televiziune fixata pe modul, care a efectuat prima emisiune in direct Luna-Pamant. Armstrong si-o prinde de piept si din acest moment imaginile incep sa "danseze" pe micile ecrane. Comandatul misiunii 'Apollo'-11 se deplaseaza aproximativ 20 de metri si fixeaza camere de televiziune pe un trepied. Privirilor li se ofera o noua vedere panoramica. Din planul al doilea apare modulul lunar, iar la orizont o linie curba, neta, arata linia de demarcatie dintre o suprafata scanteietoare sub razele soarelui si negrul intens al universului. De asemenea, se pot distinge urmele pasilor astronautilor pe solul cenusiu al Lunii.

Cei doi astronauti isi continua indeplinirea programului. Ei se deplaseaza cu o usurinta surprinzatoare, intr-un adevarat balet sideral. Costumele lor, intarite la articulatii, ingreunate de aparatura pe care o poarta in spate, nu par sa ii stanjeneasca deloc. Ei evolueaza cu o usurinta si o mobilitate surprinzatoare.

Ora 5:49. "Pamantul" anunta ca presedintele Nixon va vorbi astronautilor. "Aceasta zi este cea mai glorioasa din viata noastra", spune presedintele, "multumita voua cerul a devenit o parte a lumii noastre". "Va multumim, domnule presedinte", raspunde Armstrong, "este o mare cinste si un mare privilegiu pentru noi de a ne gasi aici".

Edwin Aldrin desfasoara apoi un "colector de vant solar", acesta este un mic rulou din folie de aluminiu realizat in Elvetia, la universitatea din Berna. El este desfasurat cu un stor de fereastra. O data instalat, el incepe sa "adune" intre cutele sale particule gazoase - heliu, argon, neon, kripton, xenon - care constituie vantul solar.

Dupa doua ore de expunere la bombardamentul particulelor solare, colectorul este repliat. Oamenii de stiinta vor putea, pentru prima data, sa examineze particulele componente ale vantului solar, care nu ating niciodata suprafata Terrei. In timp ce se deplaseaza in toate directiile, astronautii, care se afla pe suprafata Lunii de mai mult de o ora, sunt urmariti in permanenta de doctorul Berry - "doctorul cu cel mai lung stetoscop din lume" - care declara ca cei doi sunt intr-o forma perfecta.

Armstrong si Aldrin continua sa culeaga mostre "selenologice" pe care le pun in saculeti de material plastic pe care apoi ii inchid in conteinere metalice etanse. Pentru a-si aduce la indeplinire misiunea lor de "gradinari ai Lunii", cei doi astronauti se folosesc de o serie de unelte pe care le scot din "port-bagajul" modulului lunar. Toate uneltele pe care le folosesc sunt de dimensiuni mult mai mari decat cele obisnuite pe Pamant pentru a putea fi manevrate cu imensele manusi care protejeaza mainile astronautilor.

Ora 6:15. Recoltarea de mostre de sol lunar se termina. Armstrong si Aldrin au adunat aproximativ 28 kilograme de "pietre lunare".

Dupa ce au indeplinit aceasta prima parte a misiunii lor, cei doi astronauti se ocupa de instalarea aparatelor care vor ramane pe Luna: seismograful si reflectorul laser. Instalarea seismografului urmeaza sa functioneze ani de zile si sa transmita cele mai mici socuri produse in scoarta lunara.

Informatiile transmise de acest seismograf vor permite sa se stabileasca daca Luna este framantata de cutremure sau isi datoreaza relieful "bombardamentelor" cu corpuri venite din exterior. Tot seismograful va da informatii asupra interactiunii fortelor gravitationale ale Terrei si Selenei, va inregistra infimele contractii ale solului lunar determinate de variatia de temperatura si va determina densitatea si proprietatile fizice interioare ale Lunii.

Sursa de energie a acestui sensibil seismograf o constituie radiatiile solare, care sunt transformate in energie electrica. Reflectorul laser este un ansamblu de 100 oglinzi prismatice construite din cristale de cuart menite sa reflecte fasciculele de raze laser trimise spre Luna din diverse puncte ale Pamantului. Se prevede ca el sa functioneze timp de 10 ani. Cu ajutorul sau se va determina cu o precizie de ordinul centimetrilor distanta Pamant-Luna. Totodata, el va furniza date asupra formei exacte a Lunii, a dimensiunilor si oscilatiilor acesteia in jurul axei proprii, va da posibilitatea efectuarii unor observatii asupra Terrei insasi, in special privitoare la distantele exacte dintre continente. Cu ajutorul reflectorului laser se va verifica teoria derivei banchizelor continentale, se vor studia miscarile polului nord geografic, se va calcula viteza de rotatie a Terrei si masura oscilatiile in jurul axei acesteia.

Dupa terminarea instalarii acestor doua aparate, cei doi astronauti isi continua observatiile vizuale asupra terenului inconjurator. Armstrong semnaleaza existenta in jurul modulului lunar a unor mici cratere pe care le compara cu "orificiile provocate de gloantele unor pusti cu aer comprimat". Cu ajutorul unei sonde tubulare, Armstrong recolteaza o proba de sol din adancime: "Sper ca nu veti fi suparati ca nu pot sa imping sonda mai mult de 12 cm".

Prima etapa de explorare a Lunii se apropia de sfarsit. Astronautii au inceput sa-si stranga "bagajul". Ei au abandonat pe Luna camera de televiziune si uneltele de care s-au servit pentru a aduna mostrele de sol lunar pe care le-au ridicat cu ajutorul unei corzi in etajul superior al modulului lunar. Pentru realizarea acestei "operatii de incarcare", Aldrin, urcat pe platforma modulului, a ridicat unul cate unul pachetele pe care i le trimetea Armstrong.

Au trecut mai mult de 2 ore si 20 de minute de cand Armstrong iesise pe suprafata Lunii si 2 ore de cand Aldrin il urmase. La un moment dat, Aldrin a scapat din mana un film pe care insa Armstrong l-a prins cu usurinta si l-a "reexpediat" in modulul lunar.

Aldrin intra in interiorul "Vulturului", dupa o ultima privire, Armstrong il urmeaza.

Ora 7:11. Misiunea a fost indeplinita cu succes.

Cinci minute inainte ca cei doi astronauti sa reintre in cabina, NASA le transmite ca reflectorul laser pe care tocmai l-au instalat functioneaza perfect. Observatorul Lick, din California, a facut prima proba trimitand un fascicul de lumina coerenta monocromatica care, reflectat de aparatul montat de Armstrong si Aldrin, demonstreaza perfecta sa functionare.

Astronautii incep represurizarea "Vulturului" pentru crearea conditiilor normale de presiune care sa le permita sa-si scoata costumele selenare de protectie. Aceasta operatie dureaza aproximativ o ora. Camera de televiziune ramasa pe Luna transmite ultimele imagini dupa care este scoasa din functiune pentru a se economisi bateriile de alimentare. Pentru o scurta perioada de timp, comunicatiile intre modul si centrul spatial Houston sunt intrerupte datorita faptului ca emitatorul portativ de care s-au folosit cei doi astronauti a fost scos din functiune. Cateva minute mai tarziu, ele sunt reluate prin intermediul radioemitatorului de la bordul modulului lunar.

Cei doi exploratori lunari incep sa faca "curatenie" in cabina - aparatul de fotografiat, "papucii", minusile, instalatiile auxiliare costumului spatial, saculetii de hrana goliti, pseudoinstalatiile sanitare - toate acestea sunt pregatite pentru a fi aruncate. Dupa aruncarea lor, cabina modulului este represurizata. Urmeaza masa si somnul binemeritat.

Dupa 11 ore de odihna - care au inceput la ora 8:30, Armstrong si Aldrin vor decola pentru a se plasa pe orbita de intalnire cu cabina de comanda in care sunt asteptati de Michael Collins.

• A existat cu adevarat aselenizarea?
• Jumatate de secol de la prima aselenizare - intre evolutia stiintei si teoria conspiratiei
• 50 de ani de la aselenizare: Nixon avea pregatit un discurs in care anunta moartea astronautilor pe Luna
• 50 de ani de la primul pas pe Luna: Romania, printre tarile din care au disparut rocile lunare oferite de Nixon

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...

Primar bătăuș, susținut în continuare de PNL după ce a fost filmat cum agresa un cetățean. ”A fost sub imperiul unei mari emoții” VIDEO

Cazul primarului din comuna Spermezeu, cercetat penal după ce a agresat fizic un cetăţean, în luna februarie, va fi discutat în forurile de conducere ale PNL Bistriţa-Năsăud, a declarat...