Sputnik, dupa 60 de ani: Istoria primului satelit artificial al Terrei, spusa de creatorii lui

Sunetul "Bip bip" emis de satelitul Sputnik in urma cu 60 de ani, captat de radiourile din lumea intreaga, a lansat cursa de cucerire a spatiului. Pentru creatorii lui din fosta Uniune Sovietica, acel sunet a marcat incheierea unei numaratori inverse, care s-a dovedit a fi insa prima dintr-o lista foarte lunga de evenimente similare care au avut loc dupa aceea in timpul Razboiului Rece.

Ajuns intre timp la varsta de 84 de ani, inginerul Eduard Bolotov isi aminteste ca a mangaiat racheta care urma sa transporte pe orbita acel dispozitiv din metal cu un diametru de 58 de centimetri. Cateva ore mai tarziu, la 22.28 ora Moscovei, pe 4 octombrie 1957, primul satelit artificial al Terrei decola cu succes, permitand fostei Uniuni Sovietice sa isi afiseze cu mandrie statutul de putere militara, informeaza AFP.

Succesul, primul inregistrat de industria spatiala sovietica, nu a fost insa garantat dinainte. El se datoreaza si savantilor germani adusi in U.R.S.S. la sfarsitul celui de-Al Doilea Razboi Mondial si rachetelor lor V2, ce au fost lansate in principal impotriva Marii Britanii.

Serghei Korolev, un supravietuitor al Gulagului sovietic, considerat parintele industriei spatiale sovietice, "a recompus fragmentele din care erau alcatuite rachetele V2 aduse din Germania", construind satelitul, a dezvaluit pentru AFP Nikolai Shiganov, in prezent in varsta de 97 de ani.

Unul dintre creatorii rachetei R7 care a plasat pe orbita primul satelit Sputnik in 1957, Nikolai Shiganov, avea pe atunci sarcina de a crea un aliaj special de aluminiu pentru a fi utilizat la sudarea componentelor noului lansator spatial.

Korolev visa sa participe la cucerirea spatiului, dar, in plin Razboi Rece, presiunea timpului era mereu resimtita: unul dintre principalii ingineri germani, Wernher von Braun, lucra deja pentru tabara inamica, intr-o echipa americana.

"Biroul lui Korolev trebuia sa creeze cat mai repede posibil o racheta intercontinentala capabila sa transporte bomba cu hidrogen catre orice punct de pe planeta", isi aminteste Nikolai Shiganov.

Dupa trei ani de lucrari si dupa trei accidente, al patrulea lansator din gama R7 - lansat de la noul centru din Kazahstan, viitorul cosmodrom Baikonur - si-a atins tinta in peninsula Kamceatka, in Extremul Orient al Rusiei, in august 1957. Insa partea frontala a rachetei a ars.

Construirea unei noi parti frontale a unei rachete necesita sase luni, insa sovieticii erau presati de timp: SUA intentionau sa lanseze un satelit cu ocazia Anului International al Geofizicii, in 1958.

Korolev a propus atunci construirea unui satelit mai simplu: doua emisfere, un emitator radio, antene si un sistem de alimentare. In doua luni, noul dispozitiv, ce avea o greutate de 63,8 kilograme, a fost finalizat.

Nikolai Shiganov a aflat de la radio ca acea lansare, realizata pe 4 octombrie 1957, a primului satelit artificial al Terrei, efectuata de colegii lui in mare secret din stepele din Kazahstan, a avut succes.

Intr-o duminica de octombrie, el a reusit sa zareasca un punct minuscul care stralucea pe cer. Era Sputnik-1, care a efectuat o rotatie completa in jurul Terrei in aproape 96 de minute.

Colegul lui Eduard Bolotov a avut mai mult noroc. Insarcinat cu controlul traiectoriei rachetei R7, e a vizionat decolarea de la postul lui aflat in centrul de lansari spatiale.

Cu o zi inainte, insotit de alti doi tineri ingineri, Eduard Bolotov, pe atunci in varsta de 24 de ani, a reusit sa patrunda in hangarul in care satelitul trecea prin etapa ultimelor pregatiri de dinainte de lansare.

"Constienti de importanta misiunii, prima de acest fel din istoria omenirii, am mangaiat racheta si chiar ne-am lasat pe ea semnaturile, scrise cu un creion", isi aminteste fostul inginer sovietic.

In seara zile de 4 octombrie 1957, a primit ordinul de a se prezenta imediat la centrul de lansari. Intreaga operatiune era secreta, insa zeci de persoane, rude si prieteni apropiati ai colegilor lui, se indreptau deja spre fluviul Sirdaria, pentru a asista la lansare.

La ora 22.28, din biroul lui, tanarul inginer a vazut racheta ridicandu-se incet dintre schelele care o sustineau, parand ca s-a oprit pentru cateva secunde, apoi decoland cu un zgomot puternic.

"La o altitudine de 40 de kilometri, racheta, cu cele patru motoare laterale ale sale, forma un fel de cruce pe cerul nocturn, inainte sa dispara", isi aminteste el.

Abia in jurul orei 03.00, spre dimineata, a aflat de la superiorii lui ca primul satelit artificial al Terrei a fost plasat cu succes pe orbita.

Citeste si despre un satelit rusesc care intriga agentiile spatiale din intreaga lume in urma cu trei ani.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...