Fara sprancene am fi disparut demult, intocmai ca neanderthalienii. Cum ne-au ajutat de-a lungul timpului

Toti avem sprancene, dar cu ce ne ajuta, ne-am putea intreba. Sigur, ne protejeaza intr-o oarecare masura de praf, propria sudoare, apa, care altfel ar putea ajunge mai usor in ochi. Insa mai au o functie si aceasta e in stransa legatura cu evolutia noastra, ca specie. Mai exact, cu transformarea osului frontal, mult mai putin proeminent decat la stramosii nostri.

Toate reprezentarile neanderthalienilor ii infatiseaza cu o arcada supraorbitala proeminenta, cu un os frontal foarte dezvoltat, care facea ca si infatisarea sa fie distincta, una intimidanta. In vremea in care omul de Neanderthal misuna pe Pamant, era nevoie sa fie astfel, pentru a preintampina lupte inutile, pentru a-si intimida adversarul de departe, arata Science Alert. Asta mai cu seama pentru ca era o fiinta singuratica.

De altfel, daca un om de Neanderthal ar iesi pe strada acum, intr-un oras aglomerat, ar trece neobservat daca ar avea pe cap o palarie, de exemplu. E clar ca una dintre principalele deosebiri dintre el si noi e la nivelul partii inferioare a fruntii.

Ce s-a schimbat insa de am ajuns sa avem infatisarea de azi, una cu mult mai blanda?

Conform unui studiu recent realizat si publicat in Nature Ecology and Evolution, am evoluat si una dintre adaptarile noastre a fost tocmai spranceana mobila, care poate exprima o serie intreaga de emotii. Aceasta a jucat un rol crucial in supravietuirea noastra, ca specie.

Pe masura ce stramosii nostri si-au dat seama ca e nevoie sa coopereze, pentru a supravietui, arcada supraorbitala nu a mai fost la fel de proeminenta, dand voie sprancenelor sa se miste in voie, lasand cale libera unui limbaj nonverbal elocvent.

Aceste schimbari au venit intr-o perioada in care aparuse nevoia grupurilor, formate din indivizi inruditi, de a colabora cu alte grupuri, cu care nu aveau legaturi de sange si care ocupau o alta zona geografica.

Fiind capabili sa creeze astfel de legaturi, carora le-am putea spune de prietenie, s-a ajuns la colonizarea a noi regiuni. Grupurile puteau inainta in voie, stiind ca daca vor intampina greutati, forte ostile, se pot retrage pe teritoriu prieten, unde urmau sa fie in siguranta.

In plus, stramosii nostri traiau in grupuri mai mari si mai diverse decat speciile de dinaintea lor, asa ca era nevoie de cultivarea unor relatii. Acest lucru se putea face inclusiv prin exprimarea unor emotii pozitive, cu ajutorul fetei. Asa ca incet-incet trasatura care sugera dominarea, intimidarea, a disparut, fruntea devenind tot mai plata.

Oameni si caini

In mod interesant, aceleasi schimbari pot fi observate si la caini. Cand lupii au fost domesticiti, botul lor a devenit mai aplatizat, s-a micsorat, intreaga "fata" a devenit mai plata.

Iar cercetarile au aratat ca acei caini care isi ridica sprancenele au mai multe sanse sa fie adoptati din adaposturi. Atat in cazul lor, cat si in cazul nostru, abilitatea de a ne intelege intre noi, de a comunica, de a placea a fost secretul supravietuirii.

E clar ca sprancenele au avut un rol important in acest proces. De fapt, intreaga noastra infatisare si creierul au evoluat pentru a reflecta dorinta noastra de a ne intelege mai bine cu ceilalti.

Citeste si Mutatia care ne-a ajutat sa invingem neanderthalienii e si cea care ne-a facut sa ne apucam de fumat

Mai mult de jumătate dintre români votează la europarlamentare cu candidatul preferat la primărie. Ce procente ar putea obține partidele SONDAJ

PSD este creditat cu 28,4% din intenţiile de vot la alegerile pentru consiliile locale, PNL cu 26,7%, AUR cu 14,4%, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro, în luna aprilie,...

Respect, d-le Cîrstoiu: "un medic nu abandonează niciodată"! Câți antreprenori gândesc la fel?

Nu l-am cunoscut niciodata pe medicul Cirstoiu, nu am avut nicio legatura ce el. In schimb, ca si voi, am avut ocazia sa-l vad la lucru pe scena politica damboviteana. Dupa parerea mea, responsabil...