Specialistii de la National Institute of Standards and Technology confirma dilatarea timpului.
Cercetatorii de la NIST National Institute of Standards and Technology au studiat si comparat doua din cele mai bune ceasuri atomice din lume pentru a confirma dilatarea temporala a timpului, o consecinta a TRS- teoriei relativitatii restranse a lui Einstein.
Astfel, fizicienii de la Institutul National de Standarde si Tehnologie NIST au masurat cu precizie timpul aratat de cele doua ceasuri atomice decalate spatial pe verticala la doar 33 de centimetrii, precizeaza publicatia stiintifica onlinePhysorg.
Putina Fizica
La inceputul sec. XX, Albert Einstein bulversa lumea stiintifica cu o teorie inteleasa de foarte putini din savantii vremii, teoria relativitatii.
E=mc2 este ecuatia identificata cu fizicianul genial Einstein, dar putini inteleg ca aceasta ecuatie realizeaza echivalenta masa-energie, adica materia si energia sunt acelasi lucru, doar ca imbraca forme diferite.
Toate fenomenele fizice decurg la fel in orice situatie, dar sunt percepute diferit de instrumente din sisteme de referinta diferite. Adica legile fizicii sunt aceleasi peste tot, indiferent de context(sunt invariante).
Cel mai clar exemplu de dilatarea timpului de pana acum este al ceasurilor atomice sincronizate la femtosecunda (0.000000000000001 secunde sau 10 la puterea -15) puse fiecare in avioane supersonice care se deplaseaza la viteze diferite. In avionul care zboara mai repede, ceasul ramane in urma fata de celalalt, deci timpul "se dilata".
Ca o consecinta, Paul Langevin a propus paradoxul gemenilor. Un geaman devine astronaut si pleaca in cosmos cu o naveta care zboara aproape de viteza luminii pentru cateva minute. La intoarcerea, pe Pamant astronautul revine neschimbat dupa cele cateva minute de zbor cosmic, si isi gaseste fratele batran si lumea schimbata, pentru ca timpul s-a scurs diferit pentru cei doi.
Partea interesanta este ca omul si instrumentele sale nu pot percepe exact dilatarea timpului, numai raportandu-se la alte repere din afara sistemului lor de referinta.
Cele mai precise masuratori ale dilatarii timpului, realizate de cercetatorii de la NIST
Si totusi cercetatorii americani de la NIST au observat unele aspecte al relativitatii, si anume ca timpul trece mai incet atunci cand corpul de proba se deplaseaza cu aproximativ 20 de mile pe ora, folosind o scara mult mai inteligibila de masurare, rezultatele depasind toate masuratorile anterioare efectuate la viteze mult mai mari folosind aeronave cu jeturi propulsoare.
Ceasurile atomice au fost percepute initial ca fiind aproape identice, fizicienii urmarind un singur ion de aluminiu, care vibreaza intre doua nivele energetice avand o frecventa de peste un milion de miliarde de hertzi.
In cadrul experimentului cele doua ceasuri au fost plasate in laboratoare diferite la NIST si au fost conectate printr-o fibra optica de 75 de metri lungime, realizand astfel a anumita "logica cuantica a celor doua ceasuri".
Tehnicile de logica, de luare a deciziilor din experimentele cuantice, sunt precise si suficient de stabile pentru a descoperi cele mai mici diferente de timp care nu au putut fi detectate pana acum.
Cercetatorul James Chin Wen-Chou, a precizat ca ceasurile de aluminiu pot detecta cele mai mici efectele ale relativitatii pe baza unor experimente de precizie, din cauza "factorului de Q" - o cantitate care sa reflecte modul fiabil de ioni absoarbiti, care retin in acelasi timp si energie la trecerea lor de pe un nivel energetic pe altul.
"Am observat cel mai mare factor de Q din fizica atomica", spune Chou.
Experimentele de la NIST
Experimentele de la NIST au fost axate pe doua scenarii prezise de teoria relativitatii restranse lui Einstein. In primul rand, atunci cand doua ceasuri sunt supuse fortelor gravitationale inegale, la diferite altitudini deasupra suprafetei Pamantului, ceasul care se confrunta cu o forta gravitationala mai mica-va merge mai repede. In cazul paradoxului gemenilor factorul esential este acceleratia.
Al doilea set de experimente, au permis examinarea efectelor de modificare a miscarii fizice ale ionilor intr-un singur ceas. Ioni de aluminiu sunt aproape complet nemiscati in timpul operatiunilor normale din ceas.
Fizicienii de la NIST au optimizat un ion 0, astfel incat acesta sa poata oscila inainte si inapoi, executand miscari la viteze echivalente de cativa metri pe secunda.
Aplicatii
"Astfel de ceasuri super-precise pot fi utile in geodezie, in domeniul gravitational, in hidrologie si geofizica, precum si in testarile spatiale ale teoriilor fizicii fundamentale", sugereaza fizicianul Till Rosenband, director de cercetare la NIST.
Cercetatorii spera sa imbunatateasca precizia acestor ceasuri chiar si de 10 ori, prin schimbari aduse in geometria capcanelor de ioni si printr-un control mai bun al miscarii ionilor pe interferentele de mediu.