Statelor puternice nu le convine sa dea bani pentru autostrazi, dar castiga de pe seama Romaniei Interviu

Joi, 12 Decembrie 2019, ora 17:20
8874 citiri
Statelor puternice nu le convine sa dea bani pentru autostrazi, dar castiga de pe seama Romaniei Interviu
Foto: Mediafax Foto/ Hepta.ro

Masurile de protectie a climei trebuie dublate cu masuri economice si sociale, pentru ca populismul nici nu va salva Pamantul si nici nu va crea o economie competitiva si locuri de munca. Este recomandarea pe care o face Marian Jean Marinescu, europarlamentar roman membru al Partidului Popular European. De altfel, o Uniune Europeana mai democratica si mai competitiva ramane proiectul numarul zero al PPE in actualul mandat din Parlamentul European.

Miza pe care popularii si-au definit-o in acest mandat ramane crearea unei Europe mai competitive si mai democratice, dar preocupari majore asumate sunt si migratia, comertul si locurile de munca.

Cu 182 de deputati din 26 de state, dupa alegerile din 16 mai, PPE este cel mai mare grup politic din noua legislatura a Parlamentului European.

Uniunea Europeana are nevoie sa se intareasca economic si sa fie competitiva, in procesul de combatere a efectelor nocive ale incalzirii globale, pentru ca a lasa politicile de mediu prada populismului ar fi cel mai pagubos, spune europarlamentarul Marian Jean Marinescu (PPE), intr-un interviu acordat Ziare.com.

Prezent la summit-ul PPE care a avut loc la Sibiu in primavara, fostul presedinte al popularilor europeni, Joseph Daul, a tinut sa ii multumeasca lui Marian Jean Marinescu pentru intreaga lui activitate in politicile de la nivel european.

Astazi, europarlamentarul roman se afla la cel de-al patrulea mandat si este coordonatorul grupului PPE in cadrul Comisiei pentru Transport si Turism din Parlamentul European. De altfel, in 2014 si 2017 a fost ales Europarlamentarul Anului la categoria Cercetare si Inovare.

Marian Jean Marinescu, Ursula von der Leyen a reusit, la capatul unui proces destul de lung, sa obtina girul Parlamentului pentru noua echipa a Comisiei Europene, pe care o coordoneaza. In ce masura isi regasesc popularii europeni prioritatile pe agenda noii Comisii Europene?

Popularii europeni, pana la urma, si cu sprijinul Romaniei, odata cu schimbarea Guvernului din Romania, au un numar destul de mare de comisari in Comisie, echilibrat cu numarul socialistilor. In plus, PPE are presedintia, unul dintre prim-vicepresedinti, un comisar foarte experimentat si foarte bun in ceea ce priveste subiectele economice. Avem si comisari pe Energie, Cercetare, Transport, asadar avem acoperite domenii importante.

Si mai e ceva, PPE a echilibrat intotdeauna lucrurile. Noi suntem cei echilibrati: ne ocupam de economie, de lucruri care asigura dezvoltarea Uniunii Europene, dar in acelasi timp avem si grija de cetatean, de viata lui, de modul de viata european.

Imi ridicati cumva mingea la fileu, vorbind despre modul de viata european. Cum a aratat bugetul pe care il propusese presedintia finlandeza, din acest punct de vedere? Stiu ca ati avut o pozitie critica.

Presedintia finlandeza a facut o propunere, care a fost respinsa de Consiliu. Parerea mea este ca presedintia finlandeza s-a facut ca lucreaza, a facut o propunere ca sa fie respinsa.

Uitandu-ma de unde au taiat, cel putin pentru mine a fost foarte clar ca au facut propunerea doar ca sa o faca, sa scape de ea, era evident ca nu va fi acceptata in primul rand de Consiliu, nu mai zic de Parlament. In momentul in care, de exemplu, scazi la Aparare fondurile, fata de propunerea Comisiei, cand scazi foarte mult si de la mobilitatea militara, de pilda, la mine, la politica de transporturi, devine evident ca bugetul nu se va aproba.

V-ati exprimat o nemultumire si pentru felul in care sub aceasta presedintie se deruleaza lucrurile pentru un proiect la care tineti, e o constanta a mandatelor in Parlamentul European, si anume Cerul Unic European.

Da, asa este, am avut si saptamana asta mai multe intalniri, am fost invitat la intalnirea directorilor pentru aviatia civila din guvernele europene, din toate statele europene, si le-am vorbit din nou despre asta.

Am criticat, pentru ca exista un dublu limbaj. In tot ce inseamna declaratii, conferinte, toti spun ca trebuie sa promovam Cerul Unic European. Ma mult, acum, pentru ca se pune foarte mult accent pe decarbonizare, pe reducerea emisiilor, acest concept de trafic aerian ar fi putut sa reduca emisiile in aviatie cu pana in 10%.

Este evident ca e nevoie de el. In momentul in care incep insa discutiile, incep si interesele mici ale statelor membre si se blocheaza totul.

Nici presedintia finlandeza nu a avut curaj sa inceapa negocierile, nici pe croati nu ii vad foarte hotarati. La nivel de secretari de stat, toata lumea declara ca vrea sa faca, la nivel de functionari, insa, se spune: "Nu vrem sa facem". Am discutat si cu Germania saptamana aceasta si asa este, Cerul Unic European e trecut printre prioritati si la croati si la germani, dar sa vedem ce se va face concret.

Imi pare rau, dar dupa trei ani de munca la acel studiu care a definit o noua arhitectura a spatiului aerian, dupa un alt an de munca al unui "grup de intelepti", cum l-au numit cei de la Comisie, cred ca e momentul sa facem ceva, pentru a scadea putin presiunea pe aviatie in ceea ce priveste emisiile.

Din pacate, nu se misca, deocamdata, dar eu nu renunt si voi face presiuni in continuare.

Suntem la temele acestea care va preocupa si care sunt poate mai putin expuse pe agenda incarcata de mult zgomot politic. Statele Unite au o mapare, o harta a spatiului, care Europei ii lipseste. Trimiterea e la proiectul pilot pentru controlul traficului in spatiu.

In spatiu este, intr-adevar, altceva, si singurii care dispun de o harta a spatiului si care pot sa valideze un satelit care a fost lansat sau plasat pe orbita ceruta sau calculata sunt americanii - si asta am vazut cu ochii mei cand dupa lansarea a doi sateliti la Lyon am asteptat patru ore ca "Houston", americanii, sa ne spuna ca totul este in regula.

Numai ei au aceasta capabilitate, in conditiile in care in urmatorii ani se vor lansa aproape 5.000 de sateliti si este evident ca si Europa trebuie sa faca asa ceva.

Am promovat acel proiect pilot, care a fost votat, m-am bucurat pentru asta si acum se va lucra la el si cred ca va pune bazele pentru dezvoltarea acestui sistem mai complex de urmarire in spatiu, in care intra si deseurile si obiectele cosmice, si vremea cosmica, sunt mai multe elemente.

Ati amintit de decarbonizare. Miercuri chiar, in 11 decembrie, Ursula von der Leyen a prezentat acest asteptat Acord Verde European, un proiect ambitios.

Vom vedea cat de ambitios este cu totul acest proiect, dar va crea dezbateri cu siguranta.

Discutia este in felul urmator: trebuie luate masuri impotriva efectelor schimbarilor climatice, este evident acest lucru, se vede din viata noastra de zi cu zi, insa trebuie sa luam acele masuri care se si pot implementa.

Trebuie sa facem ceva, insa in asa fel incat sa ne atingem si obiectivele de clima, dar sa ne si pastram competitivitatea economica.

Eu inteleg ca trebuie sa lasam copiilor un Pamant curat, dar trebuie sa lasam copiilor si un loc de munca, pentru ca altfel nu exista nicio diferenta daca ai probleme din cauza ca e prea cald sau prea rece sau vine furtuna sau daca ai probleme pentru ca nu ai cu ce sa iti intretii viata.

Din pacate, subiectul a ajuns acum in discutie in Parlament cumva populist, pentru ca toate lumea vorbeste - sa facem 50, 75% reducere, decarbonizare totala pana in 2050, acum chiar au incercat sa devanseze anul -, dar problema apare atunci cand ii intrebi cum anume se vor face aceste lucruri.

O taxa unica a carbonului la frontiera Uniunii Europene e o masura buna?

Asta nu e pentru micsorarea de emisii, ci pentru a echilibra cumva faptul ca noi o sa luam masuri si ceilalti nu.

Sunt multe lucruri: de aviatie, faptul ca trebuie sa ridicam preturile, sa nu mai zboare avioanele care produc emisii, chiar si Cerul Unic European, sunt unii care spun ca ar mari numarul de zboruri. Chiar si Rezolutia care a fost votata in Parlamentul European, pentru declararea urgentei climatice.

Unde a iesit ceva suparare pe cei care au votat impotriva.

Imi pare rau, dar este populism suta la suta, pentru ca ii intrebi pe cei care au propus aceasta Rezolutie: "Si acum, ce urmeaza?".

Si ei nu stiu nici care sunt efectele juridice, nici care sunt pasii urmatori. Au facut-o pur si simplu pentru a spune ca ei au grija de Pamant.

Si nimeni nu poate critica un scop nobil, nu-i asa?

PPE are o pozitie echilibrata, din ce in ce mai echilibrata. Pot sa spun ca, acum o luna, am fost unul dintre "baietii rai" in grupul PPE, pentru ca am avut niste dezbateri in contradictoriu si am ajuns la aceasta concluzie ca da, trebuie sa facem ceva, dar trebuie sa facem ceva care sa dureze si sa fie valid.

Contributia Uniunii Europene la emisie e de 10%. Nu e mare, putem spune chiar ca e mica in economia globala. Daca noi facem ceva fara ca si ceilalti sa faca ceva, avem foarte multe de pierdut, pentru ca pierdem foarte mult din competitivitatea economica.

Pe de alta parte, daca facem ceva care aduce un impact negativ pentru economie, iarasi e o problema.

Cei care sustin toate masurile climatice spun ca trebuie sa facem studii de impact climatic pentru orice propunere legislativa si pentru orice proiect. E foarte bine, sunt si eu de acord, dar in aceeasi masura trebuie facut un studiu si in ceea ce priveste locurile de munca, si in ceea ce priveste competitivitatea economica. Altfel, ramanem singuri.

Vor sa introduca schema de comert cu certificate, cea care exista acum la productia de energie electrica, si la sectorul maritim, la transport maritim. In maxim jumatate de an, vom avea doua nave cu steag european, restul vor fi cu Panama, Liberia si tot asa. Si atunci, ce am obtinut?

Va dau acest exemplu ca sa intelegeti cum gandesc si sunt multi care gandesc ca mine. Cum e mai bine la sectorul maritim? Sa dam un termen: in X ani, renuntati la combustibil greu, treceti macar pe Diesel, apoi pe motoare hibride, intr-o perioada data. In felul acesta, chiar am avea rezultate, adica se micsoreaza emisiile.

Emisiile trebuie combatute, nu numarate.

Spuneti ca masurile de protectie a climei trebuie dublate de masuri de protectie sociala, economica, tocmai pentru a nu fi paguboase.

Exact, trebuie sa facem acel fond de tranzitie justa, dar cu adevarat.

Daca acel fond de tranzitie justa va fi cu colectare din alte linii de buget, atunci nu am facut nimic. Trebuie sa aducem bani in buget, nu sa luam de la agricultura, de la coeziune, de unde se ia de obicei.

Am ajuns si la buget. Comisia veche a propus un buget minimal, 1,1% din PIB, la presiunea celor cinci state net contributoare. De fapt, e justa aceasta impartire rigida in state net contributoare si state net beneficiare? Daca ne luam dupa asta, prioritatile Romaniei sunt altele decat cele ale statelor mai dezvoltate, Romania inca are nevoie de bani pentru agricultura si inca trebuie sa isi construiasca autostrazi.

Asa este, dar fiecare stat are alte prioritati in investitii. Noi avem, evident, prioritati care intr-un fel contravin celor care sunt la nivelul UE: o autostrada va aparea mereu, intr-un studiu, drept ceva care produce probleme mediului, pentru ca sunt emisii, creste traficul si tot asa. Dar trebuie sa avem niste prioritati diferite.

Aceasta diferenta intre state contributoare si state beneficiare va exista, nu avem ce face, unii dau mai multi bani decat primesc, altii primesc mai mult decat dau.

Insa aici trebuie luate in calcul toate aspectele, pentru ca, de exemplu, sunt state membre care dau mai mult, dar care, prin proiectele pe care le dezvolta in statele beneficiare, isi intorc o mare parte din bani. S-au facut calculele pentru Germania, pentru ca este cel mai mare contributor: pentru un euro primit, 60 de centi se duceau in Germania. E corect: in momentul in care o firma straina iti face ceva, ea ia banii, iar noi ramanem cu autostrada si ne intereseaza asta, plus locurile de munca pe perioada constructiei.

Aceasta diferenta va ramane, e adevarat ca e posibil sa se vada si in structura bugetului, acolo unde statele contributoare vor incerca sa duca banii spre anumite prioritati. Vor putea spune "Pe noi nu ne mai intereseaza transporturile neaparat, fiindca avem autostrazi, avem si cai ferate dezvoltate, pe noi ne intereseaza apararea, securitatea".

Va exista aceasta diferenta, insa trebuie sa discutam si de un fel de compensatie pentru piata unica, pentru ca noi in Romania, de pilda, importam foarte mult din afara, mai ales pentru hrana, pentru ca este piata unica. Si ei castiga foarte mult din acest lucru si atunci trebuie sa compenseze prin altceva, prin a dezvolta sectorul economic din aceste tari.

Discutiile vor fi destul de complicate, pentru ca politicienii din ziua de astazi nu sunt extraordinari, peste tot.

Din punctul dumneavoastra de vedere, care sunt prioritatile Uniunii? Un top trei.

Dezvoltarea economica, in primul rand. Avem nevoie de o politica industriala, de care se discuta de foarte multa vreme.

De ce spun asta? Pentru ca daca ai o economie puternica, atunci ai veniturile necesare sa faci si restul, si sanatate, si educatie, si altele. La nivel european, trebuie sa dezvoltam o politica industriala care sa ne permita dupa aceea sa dezvoltam si celelalte sectoare. Asta inseamna sa avem niste masuri adevarate.

Productia s-a mutat foarte mult in China, in Asia in general, sunt foarte multe locuri de productie acolo, din doua motive: pe de o parte, masurile pe care le-am luat pentru clima - ca s-au luat masuri si pana acum, nu inventam acum apa calda - si, pe de alta parte, acolo e forta de munca ieftina.

In opinia mea, asta este o prioritate.

Mai apoi, alte doua prioritati sunt o politica de aparare comuna si o politica de securitate comuna.

In politica industriala intra si a-ti dezvolta mobilitatea, pentru ca fara mobilitate, fara conectivitate nu faci nimic.

Acestea sunt, in opinia mea, prioritatile de astazi ale Uniunii.

Practic, o intoarcere la principiile care au constituit Uniunea Europeana, inca de la inceput. O ultima intrebare. PPE are portofolii importante in Comisie, de la Transporturi pana la Extindere. Ma opresc la acesta din urma. Care e pozitia PPE in privinta extinderii, in contextul in care Emmanuel Macron a blocat practic procesul pentru Balcanii de Vest?

PPE sustine extinderea, mai ales in Balcani, pentru ca acele state sunt cele mai avansate. Sub presedintia bulgara, care a avut o contributie politica, spre deosebire de presedintia romana, care nu a avut nicio prioritate politica, absolut niciuna, doar a numarat dosarele inchise, s-a dat un orizont de timp, 2025, extinderii in Balcani. De asta este bine privita Bulgaria acum.

In paranteza: noi, daca am fi luat acest portofoliu, aveam ceva mult mai important politic.

Ati militat, stiu, pentru ca Romania sa faca presiuni pentru acest schimb, sa primeasca Extinderea, dar era un pic cam tarziu, deja se alocasera portofoliile.

Era vorba si de Ucraina, Moldova, Georgia, unde si Romania are interese, dar unde si Rusia are interese foarte mari si, dupa cum ati vazut, nu stiu daca Ungaria, dar cel putin prim-ministrul Viktor Orban are o relatie foarte buna cu presedintele rus.

Pe de alta parte, era vorba despre Balcani, unde am fi avut si noi interese foarte mari si unde Ungaria are alte interese.

Va spun ca principala intrebare pe care i-au pus-o comisarului la cele doua audieri a fost: "Veti asculta de ordinele lui Viktor Orban sau veti fi un comisar asa cum scrie la carte, care se uita la interesul european? ".

Noi, PPE, vom urmari foarte atent acest portofoliu, pentru ca noi vrem ca Balcanii de Vest sa intre in reforme si sa acceada la Uniunea Europeana.

UPDATE Liderii coaliției PSD-PNL și-au dat acordul pentru candidatura medicului Cătălin Cîrstoiu la Primăria Capitalei SURSE
UPDATE Liderii coaliției PSD-PNL și-au dat acordul pentru candidatura medicului Cătălin Cîrstoiu la Primăria Capitalei SURSE
Medicul Cătălin Cîrstoiu a ajuns, marți, 19 martie, la Palatul Victoria pentru a discuta cu liderii coaliţiei. Liderii celor două partide și-au dat acordul pentru candidatura acestuia la...
Conducerile PSD și PNL, discuții cu consilierii municipali pe amendamente la bugetul Capitalei. Se cere o dezbatere în Consiliul General SURSE
Conducerile PSD și PNL, discuții cu consilierii municipali pe amendamente la bugetul Capitalei. Se cere o dezbatere în Consiliul General SURSE
Conducerile PNL şi PSD Bucureşti vor avea o întâlnire, marţi, 19 martie, cu consilierii municipali social-democraţi şi liberali pentru a cere convocarea unei şedinţe de Consiliu General...
#Marinescu UE Comisia Europeana extindere decarbonizare , #europarlamentar