Vanghelie, de pe umerii lui Iliescu, cu valiza in flacari (Opinii)

Pastrand anumite proportii, putem observa ca, in anii 2000, Marian Vanghelie a fost tot atat de folositor partidului, pe cat a fost de util, in anii '90, insusi Ion Iliescu, capabil sa polarizese inimile celor modesti, dar multi, inca saraci, dar plini de sperante desarte.

El pe umerii sefilor, sefii pe umerii lui

Sperantele desarte trec usor cu vederea peste modestia limbajului ("gagal-gagle-gugla") si peste exprimarea derizorie ("almanahe"), dar pun la inima filantropia gesturilor (celebrele "Vanghelioane").

Sperantele desarte l-au ales usor primar la sectorul 5, alegatorii fiind convinsi ca au pus mana pe omul capabil sa tina cu cei obiditi, cei fara apa si canalizare, care isi poarta galosii prin cartierele cu noroaie ale micului Paris.

Ion Iliescu a simtit ca, in sperantele celor cu galosi, se ascunde o fateta importanta a carismei lui Vanghele si a cultivat-o, la timpul sau. A pus un umar la ridicarea lui. Adrian Nastase, intelectual rasat si abil politician, s-a facut ca nu observa anumite inadvertente, a contat pe flerul lui Iliescu si a pus al doilea umar.

Ce noroc pe Vanghelie, sa atinga gloria pe umerii sefilor, iar ei sa atinga succesele electorale pe umerii lui vanghelieni!

Oaia neagra a partidului

Geoana, orbit de stralucirea scaunului de la Cotroceni, invata lectia sefilor si se sprijina cu nadejde pe Vanghelie. Dar, daca Iliescu il privea totusi cu condescendenta, iar Nastase il trata cam de la distanta, Geoana s-a facut frate cu cel care il sprijinea.

Asta l-a atras pe Vanghelie, hotarat sa-i fie fidel pana la capat, fara sa-i treaca prin gand cat de aproape este capatul. Caderea lui Geoana a inceput sa separe apele in partid, iar noul sef a intuit cat de usor si de placut este sa ajungi la marire, platind politele.

Odata cu Geoana, au inceput sa se clatine si prietenii sai, sa se inalte dusmanii si sa ramana neclintiti cei cumpatati - calitate inexistenta in cazul Vanghelie.

Pe nesimtite, omul purtat pe umerii potentatilor a devenit oaia neagra a partidului, bifata pentru fiecare pacat in parte, in agenda discreta, dar tinuta cu perseverenta, a lui Ponta.

Secretele agendei

Unu: suspectat ca ar cocheta cu PDL. S-ar putea sa fie adevarat. Omul, cand e incoltit, se agata si de un pai. Dar Ponta insusi n-a cochetat pana la incuscrire cu inamicul Crin, infratind stanga cu dreapta, fara alta explicatie, decat aceea ca scopul scuza mijloacele?

Doi: PSD-ul il simte pe Vanghelie ca o visina pe torta, dar PNL-ul il percepe ca o maslina pe savarina. Nu-i cade bine lui Tariceanu sa fie coleg cu nescolarizatul Vanghelie, lui Crin si mai putin.

Pentru Norica Nicolai, almanahe e o persona non grata, iar pentru domnul Quintus este ca un fir de par in supa. Fara USL, Vanghelie era acceptabil in PSD; cu USL devine imposibil chiar si la el acasa.

Trei: cu initiativele sale, Vanghelie si-a calcat seful pe bombeu. Daca este adevarat - asa cum spune zvonul - ca primarul sectorul 5 din Bucuresti s-a dus de capul lui in America, e limpede ca si-a dat singur foc la valiza. Si este cat se poate de plauzibil sa fi facut-o: doar nu l-a delegat Ponta pe el, sa se duca la Casa Alba!

Patru: la intoarcerea din SUA, Vanghelie a distrat presa cu promisiunea ca se va duce si la Moscova. Trimis de cine? L-a delegat Ponta la Kremlin? Zarurile erau aruncate, din toata valiza n-a mai ramas decat scrumul, iar Vanghelie nici nu-si dadea seama ca ajunsese sa toarne benzina si pe rucsac.

Cinci: presa nu i-a facut un serviciu. Avizi sa-i mai culeaga perlele, fotoreproterii au roit in jurul lui Vanghelie, i-au provocat imaginea derizorie inadvertenta pentru liberalii din USL pusi la patru ace, dar si pentru uselistii pesedisti, din ce in ce mai incarcati cu diplome.

Sase: ambitia lui Vanghelie ajunsese la infatuare. Se pronunta despre orice, lasa de inteles ca stie tot, prevede tot, ba chiar este de neinlocuit. De altfel, si acum este convins ca inlocuitorul sau va fi rapid ejectat - facand deliciul spectatorilor, cand a rostit cuvantul magic "ejaculat".

Saltimbancii nu fac imagine buna

Este limpede ca steaua lui Marian Vanghelie a stralucit destul pe firmamentul PSD, palind definitiv, in momentul cand a incercat sa puna batista si pe tambalul Severin.

Asfintitul era aproape. Dupa ce distrase atata lume, personajul a ajuns neatractiv, numai cu limbajul sau deochiat, ca de saltimbanc. Saltimbancii au fost si ei, candva, buni tovarasi de drum, dar de cand societatea a evoluat, nu mai au cautare.

Iar, daca mai exista pe undeva, soarta lor mi se pare pecetluita. Ori invata sa se schimbe - ceea ce nu-i tocmai usor - ori nu invata si atunci ii "ejaculeaza" partidul, cat ai zice Mazare!

Ultimul mesaj al lui Piedone despre posibila retragere din cursa pentru Capitală: ”Îi las pe contracandidaţi să facă campanie când cerurile sunt deschise”

Cristian Popescu Piedone a anunțat joi, 25 aprilie, că rămâne în cursa pentru Primăria Bucureștiului, în ciuda tuturor zvonurilor. "Haideţi să închidem odată... Retragere, mesaje,...

Orban acuză Biroul Electoral Central că favorizează alianța PSD-PNL: ”Le-a dat voie să desfacă alianţa împotriva firii”

Liderul Forţa Dreptei, Ludovic Orban, a acuzat joi, 25 aprilie, Biroul Electoral Central că ar fi modificat „în mod ilegal” o hotărâre de guvern şi că instituţia ar fi...