Ai incredere in presa si jurnalisti? Dezbatere Ziare.com

Trei rapoarte aparute in ultima perioada trag un semnal de alarma in privinta situatiei presei din Romania.

"Daca ar fi sa definim cu un singur cuvant starea sectorului mass-media in anul 2014, frica ar fi cuvantul cel mai potrivit. Frica jurnalistului ca maine ar putea sa nu mai aiba un loc de munca, frica de la finalul lunii, cand nu stie daca va primi salariul, frica de patron, de politicieni, de autoritati. Frica managerilor care incearca sa supravietuiasca pe o piata aflata in cadere libera si unde regulile jocului concurential sunt incalcate adeseori, teama ca publicitatea ar putea sa dispara, frica de institutiile statului, care ar putea sa vina in orice moment in controale prelungite abuziv.

Si, de ce nu, frica celor care au incalcat legile, ca mecanismele de control ale statului incep sa functionze. Cainele de paza al democratiei pare mai timorat ca oricand", se arata in raportul Centrului pentru Jurnalism Independent: "Starea sectorului mass-media din Romania in 2014 - Vulnerabilitati si posibile solutii".

La randul sau Freedom House atrage atentia ca in Romania presa este doar partial libera. In clasamentul mondial realizat pe aceasta tema ne aflam pe locul 84 din 199, in urma unor tari precum Ghana, Papua Noua Guinee, Namibia sau Ungaria.

Raportul "FreeEx Libertatea Presei in Romania 2014 - 2015" al organizatiei ActiveWatch arata ca presa din Romania e politizata, corupta, prost finantata si agresata. Raportul atrage atentia si asupra situatiei create prin faptul ca un jurnalist s-a deconspirat ca agent sub acoperire al serviciilor de informatii, iar George Maior a confirmat, in calitate de director SRI, existenta agentilor infiltrati in redactii.

Razvan Martin, coordonatorul programului FreeEx, a punctat pentru Ziare.com principalele vulnerabilitati ale presei romanesti in acest moment: "In primul rand, apropierea prea mare de centrele de putere politica si economica, zone corupte pana la putreziciune, dupa cum vedem din dosarele DNA. Coruptia aceasta a afectat mult presa, atat in termeni de finantare, cat si in termeni editoriali. Presa a fost folosita ca instrument de obtinere a influentei politice, economice si de atacare a Justitiei. Cand patronii sau finantatorii unor institutii media au avut probleme cu Justitia, acestea au sarit la beregata magistratilor".

O alta mare problema este de natura economica. Efectele crizei s-au adaugat distorsiunii provocate de "mogulii care au aruncat cu banii pentru interesele lor. Iar cei care au jucat si incearca in continuare sa joace corect isi fac cu greu loc pe piata. Aceasta precaritate economica a afectat puternic conditia jurnalistului in redactie.

Tot mai prost platit, supus presiunilor interne, accepta mai usor compromisuri editoriale. Exista si o forma de autocenzura. Uneori subiectele tabu nici nu mai trebuie spuse, si le imagineaza jurnalistii si actioneaza in consecinta. Multi jurnalisti buni au iesit din sistem si deprofesonalizarea e mai mult decat vizibila", spune Razvan Martin.

O vulnerabilitate este, in opinia coordonatorului FreeEx, si lipsa unui organism de breasla puternic: "breasla e divizata din cauza diviziunii politice. Pe jurnalisti nu ii unesc valori comune si nici macar interese economice, desi ar trebui sa isi protejeze drepturile salariale. Nici sindicate nu sunt in stare sa isi faca, sa fie mai rezistenti in fata patronului. Cei mai multi nu inteleg importanta solidarizarii.

In ultimii ani totul s-a amestecat intr-o ciorba a propagandei politice, astfel incat perceptia publicului asupra jurnalistului e total deformata. Si asteptarile publicului sunt altele, exigentele au scazut, suntem intr-o spirala descendenta, iar singura raza de speranta o am tot de la Justitie. Sper ca tunzand ramurile putrede sa facem mai mult loc pentru cei care vor sa joace corect. Daca nu se curata breasla, sa o curete Justitia."

Teodora Stanciu, presedintele Asociatiei Ziaristilor Independenti din Romania, atrage atentia asupra situatiei din televiziunea si radio-ul publice: "Ajung in SRR si TVR multi oameni care nu se pricep si pentru ca nu se pricep aplica procedee tiranice. In radio este ca intr-o cazemata unde presedintele si apropiatii domniei sale se comporta dupa bunul plac.

Raporturile dintre sefii institutiei si angajati sunt foarte rele. Foarte multi colegi se tem, insa si trebuie sa ii intelegem, au acasa copii, poveri financiare grele si frica nu le permite sa-si spuna punctul de vedere. De aceea, sefii merg ca in branza in continutul editorial si in programele acestor institutii."

In presa locala situatia este si mai rea, in primul rand, din cauza dificultatilor economice majore.

"Cea mai mare problema este supravietuirea. Nu sunt resurse financiare. Putinii clienti care mai exista sunt atrasi de marile retele. Exista si cei care vor sa faca afaceri discret si atunci evita publicitatea, desi unii dintre ei au finantari pe programe europene si ar avea chiar obligatia la aceasta publicitate. Sunt si oameni de afaceri care mi-au spus ca nu fac publicitate la radio pentru ca imediat vine ANAF-ul peste ei", spune Daniel Dinca, directorul postului de radio Semnal din Alexandria.

In plus, "presa locala este total sufocata de baronziare, indiferent de culoarea politica. Este total dependenta de acest fenomen, ca si alte afaceri, de altfel. Nu poti iesi din rand, nu ai cum. Si prin blocarea canalelor de finantare, vasalitatea a crescut. Un jurnalist din presa locala castiga putin peste salariul minim pe economie. Unii mai apeleaza la primari, la directori de institutii de la care mai ciugulesc ceva.

O alta problema este a drepturilor de autor. Platim un cuantum foarte mare, indiferent de aria de acoperire, de nivelul localitatii, de puterea economica a zonei, stabilit printr-o negociere pe care nu stim cine o face cu ORDA. Nu stim nici unde ajung banii acestia, daca ajung cu adevarat la artisti, desi legea obliga ca si ei sa ne dea noua situatia platilor, asa cum noi dam situatiile financiare si contabile", spune Daniel Dinca.

Redactorul sef al Monitorului de Botosani, Catalin Moraru, spune ca presiunile politice pot fi blocate: "depinde cum si-a asternut fiecare. Noi facem presa de 20 de ani si am rezistat presiunilor. Ziaristilor le place sa se planga, foarte putini cauta solutii. Avem si o lipsa crasa de manageri de presa. Foarte putini stiu cum sa faca si ce sa faca cu banii, iar de aici jurnalisti prost platiti, calitatea din ce in ce mai proasta a oamenilor, jurnalism superificial.

Eu pot sa-l trimit la plimbare pe cel care ma ameninta ca nu imi mai da reclama pentru ca am un manager de presa care se gandeste la solutii care nu implica pupatul poalei primarului. Dar nu sunt decat 7-8 astfel de manageri in Romania pe numarate. Presa e de doua feluri - buna sau rea. Asta e imparteala. Si pentru ca prevaleaza jurnalismul rau, cititorii au ajuns sa dispretuiasca meseria aceasta la nivel de breasla."

Ziare.com te invita la dezbatere. Ai incredere in presa si jurnalisti? Ce te deranjeaza cel mai tare la presa din Romania? Care crezi ca sunt vulnerabilitatile cele mai mari ale presei si cum ar putea fi ele corectate?

Mai mulți miniștri, în frunte cu Marcel Ciolacu, ajung în Qatar, pentru "investiții de 15 miliarde de euro"

Premierul Marcel Ciolacu şi şase miniştri se află, începând de marţi, în vizită de lucru în Qatar, dezvoltarea în România a unor proiecte de investiţii în valoare de 15 miliarde de...

Alegeri 2024. Începe depunerea candidaturilor pentru alegerile locale din 9 iunie

Partidele politice, alianţele, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi vor putea, începând de marţi până pe 30 aprilie, ora 23.59,...