Opinii: Presa si puterea

Privita din perspectiva tarilor avansate, presa ar trebui sa fie a patra putere a statului de drept, "cainele de paza" al democratiei. Or, in realitatea romaneasca, presa e o lume nestatornica si pestrita, ca si societatea care-i cumpara produsele: cei educati precar sunt fericiti cand stirile, comentariile, imaginile le satisfac placerile vulgare, iar ceilalti, mai pretentiosi, vor informatii corecte, analize obiective, programe elevate, ca in lumea civilizata. inca nu alcatuiesc o masa critica.

Cand spui "presa" ar trebui sa ai in vedere tot ce tine de jurnalism, de la foi imunde si "combatanti" pe masura la reviste serioase de cultura, stiinta si arta, de la radio, televiziuni "pubela", la cele de entertainment, de stiri, ori la TVR Cultural.

Mai vizibili in segmente de nisa, primii executa contra cost ce li se cere, ca in orice business, de la servicii in campanii electorale, permanentizate gratie deverului, la reclame mascate si chiar la terfelirea unor valori nationale, captand rating cu violenta, ezoterism, vedete de cartier si spectacole libidinos-sexoase. Unor nise continuu ingustate li se adreseaza hebdomadarele si emisiunile de tinuta.

Lumea aceasta, in fapt un mixtum compositum, nu poate fi nicidecum etichetata otova ori generalizata. Ca si "clasa politica", presa desemneaza o notiune generica reprezentand totalitatea canalelor, a codurilor comunicationale si a mesajelor publice. Ea asigura o paine multora, de la profesionisti, filosofi, juristi, ingineri, profesori, la semidocti ori semianalfabeti cu pretentii. Paine, pentru cei mai multi, amara, pentru cei de top, "great deal".

Cati condeieri, redactori, atatea stiluri, la unii functional-jurnalistice, la altii cu sclipiri artistice, caci mai toti literatii, plasticienii sunt activi in paginile ziarelor ori pe site-uri on-line, bloguri, forumuri. Cei calificati se evidentiaza prin acuratetea frazei, documentare, inlantuirea argumentatiei, tonul calm, rezonabil, iar vanatorii de iluzii, notorietate si prim-plan, prin titluri si exprimari socante. Nu lipsesc teparii, santajistii.

Dupa un hiatus de 50 de ani, presa postdecembrista a incercat sa-si regaseasca drumul, sa-si fundamenteze principiile, discursul si atitudinile. Din cauza ingerintelor politicului, a cererii impredictibile si a inputului de bani murdari, evolutia a fost sinuoasa si greoaie.

Ca si cum vulnerabilizarea sigurantei nationale n-ar veni din incompetenta, din maculatura jegoasa, prost gust, kitsch si terfelire a sentimentelor de patriotism, onoare, demnitate si valoare, CSAT incrimineaza campaniile la comanda impotriva puterii politice din cauza carora executivul, vezi, Doamne! nu poate lucra in favoarea cetateanului.

Acuzatia ca "dusmanii poporului", oligarhii, mogulii, Opozitia ataca institutiile statului prin mass-media demonstreaza ca, in sfarsit, acestea au devenit o forta redutabila, luata in seama. Asa ca transparenta va inlocui incet-incet secretomania paguboasa, iar datul cu presupusul, aflatul in treaba si vorbaria de claca ar putea sa diminueze. insa campaniile pleaca de la o realitate incontestabila: in ultimul an si jumatate, economia si standardele de viata s-au prabusit cu actualul executiv in functie, nu cu altul, in acest mandat prezidential, nu in cel iliesc.

Or tocmai asta li se reproseaza: au dat mereu vina pe criza si pe mostenirea dezastruoasa, in loc sa aplice la timp solutiile necesare, la indemana polonezilor, a cehilor..., numai a romanilor nu. Sa ajungi in mileniul al treilea si sa te intrebi daca a fost mai intai oul sau gaina este cel putin comic, daca nu tragic. Nu faci foc, nu iese fum.

Fireste, ca pretutindeni, in caz ca lucrurile ar fi mers bine, s-ar fi gasit alti cai de bataie, fiindca asta e menirea presei - critica onesta si constructiva, deocamdata un ideal greu de atins.

Criza financiar economica insa loveste insidios mediile independente. Presa de provincie s-a injumatatit in ultimul an, cea nationala se refugiaza in spatiul generos, mult mai primitor si liber al Internetului. Dar castigurile si profitul nu mai sunt ce-au fost. De aceea oamenii buni renunta, iar calitatea sufera.

In spatele mai tuturor acestor actiuni politice se stravede pofta puterii de a-si loializa prin procedee diverse jurnalisti, realizatori, posturi publice cu impact major, printre cele mai vehiculate stratageme fiind: politizarea canalelor publice, alocarea preferentiala a serviciilor de PR si advertising, controale, inspectii repetate ale organelor "abilitate", interventia asupra distributiei si intarzierea ori chiar deturnarea platilor (cf. Rodipet), atacuri bine tintite din partea cealalta a baricadei, desfigurarea unor personalitati "afurisite", greu de "indoit" etc.

Pentru echilibrarea sistemului, ar fi necesara si transparenta mediilor, ca peste tot in Occident unde impartiale sunt doar posturile finantate intr-o anumita masura de la buget, celelalte declarandu-si deschis optiunile politice. Derapajele sunt de fiecare data sanctionate, iar ratingul publicatiilor si al audiovizualului indica starea puterii politice si a partidului cutare in ziua respectiva. Arareori a iesit altceva la urne.

Or democratia noastra primeste note proaste deoarece nu se respecta separatia puterilor. Pe fondul crizei, interferenta politicului si scaderea standardelor profesionale jurnalistice viciaza independenta presei (Freedom House).

Cata vreme vor fi suprataxati si obligati "sa bea din cupa umilintei" (R. Turcan), "presarii" vor mentine presiunea pe executiv, dar si improvizatia ieftina, scandalul si balacareala pentru mijlocirea audientei, iar programele nationale de educatie cetateneasca, singurele care pot ajuta la iesirea din criza moral-economica, raman un simplu deziderat luat in bascalie ori de cate ori se iveste ocazia. Asa ca peste alte doua decenii o vom lua de la capat.

Surpriza celui mai recent sondaj de opinie: Nicușor Dan pierde prima poziție în lupta pentru Primăria Capitalei

Candidatul PPUSL la Primăria Capitalei Cristian Popescu - Piedone este cotat cu 38% din voturi, Nicuşor Dan -cu 27%, iar candidatul PSD-PNL Cătălin Cîrstoiu, cu 23%, relevă datele unui Sondaj...

Mai mulți miniștri, în frunte cu Marcel Ciolacu, ajung în Qatar, pentru "investiții de 15 miliarde de euro"

Premierul Marcel Ciolacu şi şase miniştri se află, începând de marţi, în vizită de lucru în Qatar, dezvoltarea în România a unor proiecte de investiţii în valoare de 15 miliarde de...