Cum luptam cu fenomenul stirilor false

Amploarea cunoscuta in ultima vreme de fenomenul fake news in mediul online subliniaza stringenta dezvoltarii unor noi mecanisme de combatere a minciunii si a dezinformarii, se arata intr-un nou studiu.

In lucrarea intitulata "Stiinta stirilor false", publicata recent in revista Science, cativa cercetatori de la mai multe universitati americane definesc notiunea de "stire falsa" ca fiind o informatie fabricata, care imita continutul publicat de institutii media autentice in forma, nu insa si in ceea ce priveste procesul organizational sau intentia.

Dimpotriva, "fabricile" de stiri false nu sunt interesate de aplicarea normelor editoriale prin care organizatiile mass-media asigura acuratetea si credibilitatea informatiei.

Desi fenomenul a ajuns in atentia publicului in special intr-un context politic, el este intalnit si in cazul unor subiecte precum vaccinarea, nutritia sau investitiile la bursa.

Cum au invadat stirile false peisajul media?

Normele jurnalistice centrate in jurul principiului de obiectivitate au aparut ca reactie la propaganda folosita la scara larga in timpul Primului Razboi Mondial si la crearea departamentelor de relatii publice in cadrul companiilor in a doua decada a secolului al XX-lea.

Principalele tehnologii de distributie a informatiei din secolul trecut, tiparul si televiziunea, au favorizat crearea unor oligopoluri la nivel local si national, situatie care a avut ca efect prezervarea acestor norme, explica oamenii de stiinta.

Internetul a schimbat insa lucrurile, iar in mass-media au putut patrunde cu usurinta noi actori, dintre care multi au respins normele amintite, subminand puternic credibilitatea generala a presei in ochii publicului.

Cat de raspandite sunt stirile false si care este impactul lor?

Adevarul este ca exista putine raspunsuri stiintifice la aceste intrebari, recunosc cercetatorii.

Conform unui studiu restrans, in medie, un american a fost expus inainte de alegerile din 2016 la pana la trei "stiri" publicate de site-uri de stiri false cunoscute ca atare. Un alt studiu a aratat ca informatiile false de pe Twitter, in special pe subiecte politice, sunt redistribuite de mult mai multi oameni decat se intampla in cazul celor reale, in timp ce Facebook estimeaza ca manipularile din partea unor actori rau intentionati reprezinta mai putin de o zecime din 1% din continutul distribuit de utilizatori pe platforma.

Dand like, share sau cautand aceste informatii, botii de pe retelele sociale (conturi gestionate de un software, care imita oameni reali) amplifica raspandirea stirilor false.

Conform estimarilor, intre 9% si 15% dintre conturile active de pe Twitter sunt boti. La randul sau, Facebook are vreo 60 de milioane. Acesti boti au fost responsabili pentru o mare parte din continutul politic postat in timpul campaniei prezidentiale din SUA din 2016, iar o parte dintre ei au fost folositi mai tarziu in incercarea de a influenta alegerile din Franta din 2017.

Numarul real al botilor de pe retelele sociale este greu de estimat.

In schimb, este cunoscut ca stirile false s-au viralizat pe retelele sociale. Totusi, faptul ca stim cati oameni au dat share nu inseamna ca stim si care este impactul acestor stiri, subliniaza cercetatorii.

Cum oprim fenomenul stirilor false?

Oamenii de stiinta propun doua solutii: "inarmarea" publicului cu mijloacele necesare pentru a recunoaste stirea falsa si implementarea unor schimbari structurale in scopul de a preveni expunerea oamenilor la astfel de continut.

Ce pot face utilizatorii

Exista in prezent mai multe site-uri care se ocupa cu fact checking-ul, inclusiv in Romania. Avem, astfel, site-ul "Verifica sursa!", care a publicat o "lista neagra" a site-urilor fara credibilitate, site-ul Factual, care, la fel ca PolitiFact din Statele Unite, evalueaza veridicitatea unei stiri, precum si aplicatia "De necrezut", care avertizeaza utilizatorii in legatura cu informatiile indoielnice.

Una dintre probleme este ca, desi exista astfel de instrumente, oamenii tind sa nu puna la indoiala credibilitatea informatiei decat daca se afla in contradictie cu ideile lor preconcepute, mai spun cercetatorii.

Ce pot face Internetul si retelele sociale

Site-uri ca Google, Facebook si Twitter ar trebui sa-si ajusteze modelele deja folosite pentru a anticipa si maximiza implicarea utilizatorilor, astfel incat accentul sa fie pus pe calitatea informatiei.

De asemenea, i-ar putea avertiza pe utilizatori cu privire la calitatea sursei stirii.

In final, autorii studiului insista ca aceste platforme sa colaboreze cu comunitatea stiintifica pentru a concepe masuri de interventie adecvate.

"Trebuie sa regandim ecosistemul informatiei in secolul al XXI-lea", mai spun cercetatorii, care vorbesc de un efort global, in conditiile in care sunt tari mult mai vulnerabile decat SUA in fata fenomenului stirilor false.

"Trebuie sa raspundem unei intrebari fundamentale: Cum putem crea un ecosistem de stiri care pretuieste si promoveaza adevarul?", incheie autorii.

Citeste si

• Facebook, Twitter, Google, fronturi de lupta cu troli, roboti si conturi false. Ce se intampla in Romania?
• O zi de munca din viata unui trol rus. Cum a patruns Putin in mintea americanilor

Ludovic Orban, ales președintele Forţa Dreptei. "Adevăraţii liberali sunt în acest partid"

Ludovic Orban a fost ales, sâmbătă, 20 aprilie, preşedintele partidului Forţa Dreptei la primul Congres al formaţiunii, adunare la care au participat, la Palatul Parlamentului, peste 1.200 de...

Ciolacu a făcut marele anunț. Ce se întâmplă cu candidatul alianţei PSD - PNL la Primăria Capitalei începând de luni

Medicul Cătălin Cîrstoiu este, în acest moment, candidatul alianţei PSD+PNL la Primăria Capitalei, a declarat sămbătă, 20 aprilie, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu. Luni, 22 aprilie,...