Cum ajung oamenii sa urmareasca si sa creada stirile false cu care sunt intoxicati zilnic

Ai auzit despre stirile false, dar crezi ca tu nu poti fi pacalit asa usor, pentru ca ai surse de incredere si poti deosebi informatiile credibile de cele manipulatoare, multumita educatiei si simtului tau critic. Oare asa sa fie?

Potrivit lui George Chiriacescu, psiholog clinician si psihoterapeut adlerian, toti putem cadea prada stirilor false in anumite circumstante.

Simtul critic aproape ca nu mai exista atunci cand suntem bombardati cu informatii, cand suntem stresati, obositi, mai putin atenti si suntem implicati si in alte activitati (ca de exemplu atunci cand suntem la volan si ascultam radioul).

In plus, un citat celebru spune ca "o minciuna repetata de o mie de ori ramane o minciuna, dar o minciuna repetata de un milion de ori devine adevar".

Dar sa o luam cu inceputul. "Scopul stirilor false este provocarea fricii, iar comportamentele ce rezulta pot satisface nevoile si interesele unor terti, starile generate pot fi usor de manipulat.

Am putea spune ca doar o parte a societatii pica in aceasta plasa, dar, daca aceasta este majoritatea, atunci sunt afectati si cei ce nu o cred", explica psihoterapeutul.

Cei din urma pot fi afectati prin simplul fapt ca ajung sa puna la indoiala ceea ce considera ca fiind adevarat, dar si "prin contaminarea grupului social din care fac parte", mai explica George Chiriacescu.

Si astfel ajungem la motivele care ne fac sa nu analizam critic o informatie. "Zona din care ne luam, de obicei, informatiile este perceputa de catre noi ca fiind 'sigura'. Daca nu avem incredere, nu o urmarim din start.

La aceasta stare de fapt se mai adauga si bombardamentul informatic, momentele in care ajungem la informatie, in trafic, la volan, sau seara, dupa zile istovitoare, momente in care suntem mai putin atenti, iar, apoi, nu mai revenim la evaluarea celor auzite", explica psihoterapeutul.

"Stresul, oboseala, multitasking-ul duc la o scadere a abilitatilor de concentrare, duc aceste resurse catre prioritatile de grad zero, serviciu, rutina zilnica si mai rar lasa loc pentru informatiile la nivel macro", puncteaza George Chiriacescu.

Mai e un truc de care se pot folosi cei care vor sa manipuleze: "Oamenii, in general, 'aud' informatiile care confirma ceea ce deja credeau sau stiau. Astfel, o stire noua, care speculeaza o tema sau un sistem de valori, va avea priza la segmentul social care impartaseste aceste valori, fara a mai trece, cel putin in prima instanta, printr-o analiza critica".

La fel de adevarat e insa si faptul ca a repeta o informatie la nesfarsit o poate face, in cele din urma, credibila.

"Este un adevar neplacut, dar stiut de multa vreme. Exista un citat celebru al lui Joseph Goebbels, Ministrul Propagandei Publice in timpul regimului nazist, care spune: 'O minciuna repetata de o mie de ori ramane o minciuna, dar o minciuna repetata de un milion de ori devine adevar'. Desigur, si in regimul comunist a fost folosita aceasta metoda, iar acum nu facem decat sa constatam prezenta ei, relativ constanta, in viata publica", explica psihologul.

Fara a generaliza, exista oameni care aleg sa se informeze din surse mai putin credibile sau care sunt inevitabil atrasi de astfel de surse (fapt pe care il putem vedea fiecare dintre noi in urma like-urilor date de prietenii virtuali, pe Facebook). In multe dintre cazuri, e vorba despre oameni ce nu duc lipsa de educatie. Cum se explica aceasta realitate?

"Oamenilor le este mai usor sa accepte neadevaruri linistitoare. Evaluarile evenimentelor, stirilor se fac, mai intai, emotional. In functie de cum ne simtim consolidam cognitiv, apoi, luam o decizie si actionam.

Daca nu ne simtim bine cu o informatie, vezi 'esti responsabil pentru propria stare de bine si bunastare', cel mai simplu este sa o ignoram si sa ne placa un mesaj de forma 'din cauza unor terti nu iti merge bine si esti sarac, tu esti doar o victima'. Nu iti rezolva problema de fond, dar, moral, esti salvat. Acest mecanism poate fi speculat cu succes.

Daca, pe langa aceasta, se adauga circ, false polemizari despre aspecte irelevante si se si inoculeaza ideea ca 'mai bine ne distram decat sa ne batem capul cu prostii (a se citi probleme sociale, culturale, economice, politice) ', efectul este garantat", explica psihoterapeutul.

Apoi, conteaza mult si cine face enuntul, cine anunta o informatie, indiferent de tipul ei. "De la televizor, ziare (online sau nu), de la radio, lumea se asteapta sa primeasca informatii corecte, verificate. Ideea ca cineva ar urmari anumite interese genereaza un disconfort de care ne ferim.

Persoanele care apar in mass-media sunt considerate avizate, autoritati in domeniul pe care se pronunta. Acest lucru face ca informatia sa fie 'invatata', nu gandita si asimilata. Cam ca la scoala", conchide psihologul George Chiriacescu.

Citeste si despre o aplicatie dezvoltata de niste clujeni, care descopera stirile false, unica in lume, dar si despre cine e vinovat de faptul ca stirile false si exagerarile au umplut retelele sociale.

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...