Romania s-ar putea confrunta cu o supracapacitate de productie a electricitatii

Romania s-ar putea confrunta, in 2020-2025, cu o supracapacitate de productie a electricitatii, astfel ca investitia de patru miliarde de euro in reactoarele nucleare 3 si 4 la centrala de la Cernavoda ar putea fi inoportuna, potrivit unui studiu privind sectorul energetic national.

"Planul national de investitii (...) ar putea conduce la realizarea unei supracapacitati instalate in sistem de circa 2.700 MW la nivelul anului 2020. (...) Aceasta supracapacitate care ar putea exista la inceputul etapei 2021-2025 ridica semne de intrebare asupra oportunitatii realizarii la acea data a unitatilor 3 si 4 de la centrala nuclearelectrica de la Cernavoda", se arata intr-un studiu asupra prioritatile noii strategii energetice a Romaniei.

Studiul a fost elaborat de Anton Vladescu, reprezentant al Consiliului National Roman al Consiliului Mondial al Energiei, si de Valeriu Binig, director pentru programe de energie in compania de consultanta Deloitte.

Sistemul energetic national este format din grupuri energetice care cumuleaza circa 20.000 MW instalati, din care functioneaza unitati de aproximativ 16.000 MW. Companiile cu cele mai mari capacitati instalate sunt Hidroelectrica (peste 6.000 MW), Nuclearelectrica (1.400 MW) si complexele energetice din Oltenia (circa 3.000 MW in total).

Planul national de investitii prevede ca pana in 2020 investitiile necesare in sectorul energetic cumuleaza 6,72 miliarde de euro. Din aceasta suma, companiile controlate de stat, prin Ministerul Economiei, ar trebui sa investeasca 4,35 miliarde de euro.

Pe langa retragerea din activitate a unor grupuri energetice cu o putere instalata totala de 1.100 MW, planul national de investitii vizeaza constructia unor unitati noi de productie de 5.300 MW, atat de catre companii detinute de Ministerul Economiei cat si de operatori privati.

Studiul arata ca sunt "serioase semne de intrebare" legate de sansele de realizare a acestor investitii de catre companiile de stat, care au demonstrat pana in prezent "imposibilitatea atragerii capitalului privat pentru finantarea proiectelor si si-au atins limita de credibilitate".

Un alt obiectiv al Green Deal pare să fie lăsat uitării: Ponderea transportului rutier de mărfuri a crescut în zece ani

Comisia Europeană își propunea, prin Green Deal, ecologizarea transportului de marfă, prin urmare, atragerea a cât mai multe companii de transport de marfă pe calea ferată. Însă în...

De ce a renunțat Alfa Romeo la numele "Milano" pentru un nou SUV. Care este noul nume ales de companie

Producătorul auto Stellantis a cedat după o confruntare cu autoritățile italiene și a redenumit SUV-ul al cărui nume a fost contestant. Alfa Romeo Milano a stârnit controverse imediat după...