Ziare.com

Parintele Revolutiei Verzi: Omul care a salvat un miliard de vieti

Sambata, 15 Martie 2014, ora 22:45

   

Parintele Revolutiei Verzi: Omul care a salvat un miliard de vieti
Paul R. Ehrlich a publicat in 1968 cartea ce a devenit bestseller "The Population Bomb" (Explozia demografica - n.red.), in care a prevenit omenirea ca se indrepta spre o catastrofa datorita stagnarii productiei alimentare in contextul cresterii explozive a populatiei.

Profesorul de la Stanford a sustinut ca sute de milioane de oameni vor pieri din cauza infometarii, pe parcursul urmatoarelor decenii, iar toate dovezile indicau la acel moment ca ar avea dreptate.

Si poate ca profetiile sale s-ar fi implinit, daca nu ar fi fost munca de pionierat a lui Norman Borlaug. Cunoscut si ca parintele Revolutiei Verzi, el este responsabil pentru inovatiile si transferul de tehnologii ce au dus la industrializarea si cresterea productiei agricole in multe tari din Lumea a Treia.

Norman Borlaug, omul care a hranit o lume intreaga

Cardul de masa Up Dejun este versiunea moderna si simplificata a tichetului de masa. Ai 0 lei costuri la emiterea cardurilor si economisesti pana la 37% fata de o crestere salariala in bani. Afla mai multe AICI!

Dupa ce isi ia doctoratul in patologia plantelor si genetica la Universitatea din Minnesota, primeste un post de cercetare in Mexic, unde s-a straduit sa creeze prin incrucisare noi soiuri de grau de-a lungul a ani intregi de cercetari asidue.

Noile soiuri s-au dovedit a fi mai productive si mai rezistente la boli, incat, din 1963 incolo, devin responsabile pentru intreaga recolta de grau a Mexicului. Tara se transforma dintr-un importator intr-un exportator net in decurs de doar cativa ani.

In acelasi timp, India si Pakistanul sufereau de foamete pe scara larga, agravata si mai mult din cauza disputelor pentru regiunea Casmirului. Impresionat de rezultatele lui Borlaug, un cercetator al Institutului Indian de Cercetari Agricole, M.S. Swaminathan, ii cere ajutorul in ameliorarea crizei alimentare prin care trecea India.

Succesul primelor recolte a convins autoritatile indiene sa achitioneze o incarcatura de 18.000 de tone de seminte din soiurile dezvoltate de Borlaug in 1966. Un an mai tarziu, exemplul indian este urmat de Turcia, care a luat 21.000 de tone si de Pakistan, cu un numar incredibil de 42.000 de tone.

Rezultatele au depasit toate asteptarile. In doar cinci ani, recolta de grau in India a crescut de la 12,3 milioane de tone la 20,1 milioane.

Ehrlich, care nu era la curent cu evenimentele din India, spunea in cartea sa ca nu intalnise pe cineva familiarizat cu situatia care sa creada ca aceasta tara isi va satisface cu propriile resurse nevoile alimentare si ca in niciun caz nu ar putea sa hranesca inca doua sute de milioane de oameni, cat era preconizata rata de crestere a populatiei Indiei pentru urmatorul deceniu. Numai ca evolutiile ulterioare au demonstrat cat de mult s-a inselat.

Proprietatile extraordinare ale soiurior lui Borlaug au facut ca, din 1974, India sa nu mai depinde de importuri pentru a-si satisface nevoile interne, nu doar la grau, dar la toate categoriile de cereale.

In Pakistan situatia a fost asemanatoare. Din 1965 pana in 1970, productia de grau s-a dublat de la 4,6 milioane de tone la 7,3 milioane de tone.

Toate aceste lucruri l-au indemnat pe William Gaude de la Agentia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala sa numeasca munca lui Borlaug inceputul unei Revolutii Verzi.

Soiurile create de Borlaug au fost folosite in sase tari latino-americane, sase tari din Orientul Mijlociu si Apropiat si in alte cateva din Africa, iar in 1970 lui ii este acordat Premiul Nobel pentru Pace. In discursul sau de acceptare a spus ca pentru miliarde de oameni care sufera Lumea a Treia "Revolutia Verde pare un miracol care a generat o noua speranta pentru viitor".

Obstacolele din calea parintelui Revolutiei Verzi

Numai ca de-a lungul carierei sale diverse grupuri de ecologisti s-au opus initiativelor sale, mergand pana acolo incat au presat guvernele tarilor occidentale si Banca Mondiala sa opreasca sprijinul acordat in acest sens tarilor de pe continentul negru.

Nu i-a tolerat: "Daca ar trai doar o luna in mizeria lumii in dezvoltare, asa cum am facut eu timp de cincizeci de ani, ar plange dupa tractoare si ingrasaminte si canale de irigare si ar fi indignati ca elitistii la moda de acasa incearca sa le refuze accesul la aceste lucruri."

Borlaug a crezut ca organismele modificate genetic sunt singura cale de a creste productia alimentara, incat sa tina pasul cu o crestere exponentiala a populatiei. Combatand perceptia negativa a organismelor modificate genetic spune ca "noi am modificat genetic plante si animale de mult timp - inainte sa o numim stiinta, oamenii selectau cele mai bune soiuri".

El scrie in "Ending world hunger" ca biotehnologia este necesara pentru a satisface nevoile alimentare ale unei umanitati intr-o continua crestere, numai ca intrebarea care se pune este daca oamenii vor fi lasati sa faca uz de aceasta puternica tehnologie.

In propriile sale cuvinte, ii numeste pe oponentii sai "extremisti ai miscarii ecologice" si impotriva lor Borlaug a dus o lupta continua pana pe 12 septembrie 2009, cand si-a da ultima suflare la varsta de 95 de ani. Moartea lui a trecut insa, in mare parte neobservata, iar numele lui a ramas necunoscut publicului larg.

Norman Borlaug a preferat intotdeauna sa stea in afara reflectoarelor, iar presa, cel putin in Occident, nu s-a aratat nici ea interesata de cercetarile si realizarile sale, motiv pentru care intotdeauna a ramas intr-o relativa obscuritate.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 6547 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
6 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Binenteles ca

Marile companii,producatoare de seminte,nu sunt incintate ca astfel de oamenii...isi fac de cap.Ma gindesc la marile companii producatoare de seminte, care controleaza toata lumea agricola si sunt foarte pornite inpotriva acelora care nu respecta regula.Acest om,nu a facut decit sa prelungeasca agonia Lunii a3a,pt ca oricum problemele vor apare curind.Populatia creste neincetat,iar productia agricola,nu poate tine ritmu. Pt noi Romanii,o sa fim afectati,pt ca paminturile nu ne mai apartin,atita timp,cit le-am vindut la straini.Iar in caz de criza,noi propietari,vor vinde produsele unde vor,binenteles unde vor avea cel mai mare profit...

 

Vorbesti sa nu adormi !

Ca si nenea care zice ca m-a hranit.
Nu e obligatia nimanui ca fiecare s a primeasca thrana , mai ales gratis cum sugerezi tu ( pupa-te-ar Ceausescu sau Obama ).
Desigur ca cineva va face seminte . Ce e rau in asta ? De ce nu faceti voi, comunistii ?
Ca vad ca cel care aduna recolta trebuie s a o vinda la cine vrei tu si nu unde e cistigul mai mare.
Indicatiile poate sint bune la fotbal, dar econoimia nu e de capul tau. Nu vad de ce e treaba ta cine face seminte, cine vinde si cui.

Nevasta ta

Tot cu Mexicanu...vezi asta e piata libera...se duce, la care da mai mult....

Aiurea; explozie demografica ! Poate implozie

Publicatiile actuale spun ca dupa '80 in special rata natalitatii a scazut simtitor din cauza politicii de emancipare a femeilor si a cresterii virstei la care femeile nasc primul copil; eu cred mai degraba ca avem de-a face cu o implozie demografica;
Cit despre bogatiile pamintului, sa nu uitam ca omul a invatat dintotdeauna sa gestioneze cit mai eficient ceea ce Dumnezeu a pus sub stapinirea lui.

 

Melody, ce spui e valabil pentru lumea intaia, poate si ceva..

...dintr-a doua!
Ce te faci cu lumea treia si a patra??

Lumea a 3-a ?

Danemarca e prima Lume . Danezele diar se joaca cu putuloancele , in timp ce musulmancele , deja la a doua generatie , au in medie 8 purandei. In 2035 nr arabilor in danemarca va fi egal cu cel al danezilor. In 2o55 danezii vor fi doar mentionati ca.... bastinasi. Sudul frantei e islamic cu 7 copii pe familie . In germania unul din 4 " nemti " e facut cu un turc.
Populatia iuropi lu peste va creste iar in numai 20 ani, numai ca nu vor mai fi europeni.


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor