Defrisarile de la Certej trebuie oprite, daca vrem sa salvam Apusenii: Vor sa taie padure cat 113 terenuri de fotbal

Luni, 05 Noiembrie 2018, ora 18:38
5350 citiri
Defrisarile de la Certej trebuie oprite, daca vrem sa salvam Apusenii: Vor sa taie padure cat 113 terenuri de fotbal
Foto: Arhiva Ziare.com

O petitie adresata ministrului Apelor si Padurilor, Ioan Denes, a fost lansata zilele acestea, cetatenii cerandu-i sa nu dea unda libera defrisarilor cerute de compania Deva Gold pentru a porni exploatarea in perimetrul minier Certej.

Demersul a venit dupa ce pe 29 octombrie, la 47 de ani fara o zi de la catastrofa ecologica de la Certej, cand digul iazului de decantare al exploatarii miniere hunedorene s-a rupt, iar valul de steril a inghitit 89 de suflete, Ministerul a pus in dezbatere publica proiectul unei hotarari de guvern ce permite defrisarea a 56 de hectare.

"E un moment critic pentru avansarea minei de la Certej. Compania miniera vrea sa defriseze 56 de hectare de padure si Ministerul Apelor si Padurilor e pe cale sa spuna 'da'. Daca acest lucru se intampla, Deva Gold va demara constructia a doua iazuri de decantare cu cianuri.

Proiectul minier Rosia Montana nu a fost niciodata atat de aproape de incepere cum este cel de la Certej. Rand pe rand, Deva Gold a obtinut autorizatiile necesare de la statul roman, chiar daca emiterea actelor a fost mai intotdeauna insotita de scandal. Acordul de mediu s-a dat pe sest in 2012 si a fost revizuit in 2013, chiar in timpul protestelor pentru Rosia Montana. Un an mai tarziu, s-a inceput organizarea de santier in lipsa unei autorizatii de construire legale. Au fost necesare sase luni si o petitie adresata presedintelui Iohannis pentru a se constata ilegalitatea.

Acum, compania, cu sprijinul autoritatilor parcurge poate cea mai importanta etapa a ultimilor ani. Propune inceperea defrisarilor pentru o suprafata de 56 ha de padure din totalul de 165 necesare construirii minei. Daca noi, cetatenii, nu vom interveni scriind ministerului, Guvernul va emite hotararea fara nicio ezitare. Ii scrii si tu, chiar acum, ministrului Apelor si Padurilor, Ioan Denes? Ii ceri si tu sa renunte la acest HG malefic care ar permite defrisarea unei suprafete cat 113 terenuri de fotbal?", este apelul celor de la Declic si Mining Watch, initiatorii petitiei.

Petitia poate fi semnata AICI

Inceputul sfarsitului pentru Muntii Apuseni asa cum ii stim

Autorii petitiei arata ca padurea de foioase de la Certej adaposteste specii rare de tei in amestec cu artar si e casa pentru pasarile Sitului Natura 2000 - Muntii Metaliferi.

"Padurea de la Certej are o poveste complicata. Azi, proprietatea e faramitata intre statul roman (Romsilva), primaria Certeju de Sus si diversi localnici. Inainte de comunisti, toate aceste suprafete erau o singura padure ce a apartinut Obstei Agricole Macrisul. In haos-ul legislativ de dupa '89, Comisia Locala de Retrocedari a impartit padurea dupa bunul plac. Cea mai mare bucata a ajuns abuziv in proprietatea comunei. Imediat dupa, aceasta a fost concesionata pe douazeci de ani catre ... Deva Gold.

Modul in care acesta padure, parte a unui sit Natura 2000, a ajuns la Primarie face obiectul unei anchete. S-a inceput chiar si urmarirea penala. Iar vechii obsteni se chinuie inca in instanta pentru a-si recupera padurea. Acum, Deva Gold o vrea rapid defrisata. De aici si graba de a taia fiecare copac si a obtine o hotarare de guvern pentru scoaterea padurii din fondul forestier national", mai scriu initiatorii petitiei.

Acestia arata ca, desi compania miniera promite ca va impaduri o suprafata de 3 ori mai mare in schimb, loturile vizate sunt in alt judet.

"Uita sa spuna ca muntii se vor transforma in praf. Cat vei privi cu ochii nu se va mai vedea niciun copac, ci doar un mare hau si lacuri cu un namol toxic. Daca aceasta defrisare va fi permisa, e inceputul sfarsitului pentru Muntii Apuseni asa cum ii stim", se mai arata in petitie.

O tragedie ce putea fi evitata

Pe 30 octombrie 1971, intr-o sambata dimineata, la ora 04:55, digul de la mina Certej a cedat si 300.000 de metri cubi de steril au scapat din iaz, printr-o spartura de 80 de metri.

Valul acid de steril a lovit si a distrus complet sau partial sase blocuri de locuinte cu 25 de apartamente fiecare, un camin cu 30 de camere, sapte locuinte individuale si 24 de gospodarii.

Dezastrul a provocat 89 de morti si 76 de raniti. Autoritatile au anuntat atunci oficial la radio si televiziune un numar de 48 de morti pentru a nu fi nevoite sa declare doliu national.

Cauza a fost identificata in depozitarea, intre 1936 si 1971, a unor elemente de depunere complet diferite ca granulatie, tasare si umiditate care au creat o falie de alunecare. De asemenea, in timp, masivul de steril si-a pierdut stabilitatea pe una din laturi din cauza cresterii peste limita critica in inaltime.

Cum s-a dat liber la exploatari la Certej in plin scandal Rosia Montana

In 2012, compania canadiana Eldorado Gold Corporation, prin intermediul societatii Deva Gold, a primit acordul de mediu din partea Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Timisoara pentru o alta exploatare aurifera in zona.

Eldorado a cumparat European Goldfields cu 2,4 miliarde de dolari, preluand astfel si 80% din actiunile Deva Gold, restul actiunilor societatii fiind detinute de statul roman, prin Minvest Deva.

Potrivit informatiilor prezentate de organizatiile de mediu de-a lungul timpului, proiectul minier de la Certej, desfasurat pe 456 hectare, presupune procesarea a 45 milioane tone de minereu, cu o concentratie de 1,8 grame de aur pe tona, si utilizarea unei cantitati de cianura de sodiu de 1.653 tone pe an, timp de 16 ani.

Ca si in cazul proiectului Rosia Montana, reziduurile rezultate dupa prelucrare vor fi depozitate intr-un iaz de decantare cu o suprafata totala de 63 de hectare.

Guvernul român dă cu o mână, dar ia cu două, mai ales că vrea să crească taxele din nou în 2025
Guvernul român dă cu o mână, dar ia cu două, mai ales că vrea să crească taxele din nou în 2025
Guvernul a aprobat o schema de ajutor de stat pentru activitati productive si pentru industria prelucratoare, o schema mult asteptata pentru mediul de afaceri, in valoare de 500 de milioane de...
Schimbări în topul orașelor unde trăiesc cei mai mulți miliardari. În prezent, există 3.279 de super-bogați la nivel global
Schimbări în topul orașelor unde trăiesc cei mai mulți miliardari. În prezent, există 3.279 de super-bogați la nivel global
Mumbai a devenit capitala asiatică cu cel mai mare număr de miliardari, depăşind Beijingul, potrivit unei liste a bogaţilor la nivel mondial, realizată de Hurun Research Institute, transmite...
#defrisare Certej Apuseni exploatare miniera, #petitie defrisare , #paduri