Aerul din Bucuresti e toxic. Solutia unui lider PSD: Mutati-va! Cum ignora cifrele alarmante cei pusi sa aiba grija de sanatatea noastra

Romania tocmai a fost data in judecata de Comisia Europeana pentru aerul poluat pe care il respira bucurestenii. Pentru a dezbate cauzele care ne-au adus aici, a constientiza efectele asupra sanatatii oamenilor, dar si pentru a gasi solutii, Comisiile de Sanatate din Senat si Camera Deputatilor au organizat, impreuna cu Observatorul Roman de Sanatate, o masa rotunda cu tema "Cum scoatem Romania din 'blocul toxic' al tarilor UE cu probleme majore cauzate de poluarea aerului?".

La dezbatere a fost prezent, in premiera in Romania, si dr. Kurt Straif, director in Agentia Internationala pentru Cercetare in Domeniul Cancerului. Acesta a venit cu date ingrijoratoare: la nivel mondial, in 2015 au fost inregistrate 15,2 milioane de cazuri de cancer. Pana in 2035 se asteapta sa fie inregistrate 24 de milioane de cazuri de cancer pe an. Iar majoritatea noilor bolnavi de cancer vor proveni din tari slab si mediu dezvoltate.

Sunt sute de motive din cauza carora riscam sa facem cancer

Cu aceste cifre ingrijoratoare in fata, specialistul a prezentat principalii factori care cauzeaza aparitia cancerelor.

De-a lungul a zeci de ani, Agentia Internationala pentru Cercetare Cancerului a identificat peste 120 de agenti in grupa 1 de risc, unde sunt inclusi cei despre care s-a demonstrat ca sunt cu certitudine cancerigeni pentru oameni, insa exista alti 400 care au potential de favorizare a aparitiei cancerelor. Practic, in orice moment, oricat ne-am proteja, sunt sute de moduri in care riscam sa ne imbolnavim de una dintre cele mai necrutatoare boli.

"Rolul meu este sa livrez dovezi stiintifice autoritatilor nationale si internationale, care sa le foloseasca pentru a crea politici pentru prevenirea expunerii la acesti agenti", a spus dr. Kurt Straif, precizand ca aceste date reies dupa analizarea studiilor din acest domeniu si consultarea expertilor din toata lumea in mod transparent, dupa reguli stricte si proceduri riguroase, astfel incat sa fie exclusa posibilitatea aparitiei oricarui conflict de interese.

Prin astfel de analize riguroase s-a ajuns la concluzia ca gazele de esapament emana in atmosfera numerosi agenti periculosi pentru sanatate si ca expunerea indelungata la acestia poate cauza cancer.

Respiram de 8 miliarde de ori pe an. Poluare

Unul dintre principalele cancere care apar este cel la plamani. Potrivit datelor prezentate de Vald Mixich, presedintele Observatorului Roman de Sanatate, respiram de 15-20 de ori in fiecare minut. Intr-un an de 8 miliarde de ori. Cu fiecare inspiratie ne umplem plamanii cu tot ceea ce exista in aer.

Cand ajungeti acasa seara dupa o zi la birou vedeti ca gulerul camasii nu mai e la fel de alb desi dimineata ati facut dus. Cum credeti ca s-a innegrit? Va faceti dus iar, spalati camasa, insa plamanii nu-i puteti spala.

Analizele Agentiei Internationale au demonstrat stiintific ca riscul de a dezvolta cancer de plamani s-a dublat sau chiar s-a triplat din cauza gazelor de esapament. Mai mult, in cazul celor expusi prelungit la aceste noxe, cum ar fi politistii rutieri, s-a descoperit un impact negativ la nivel genetic.

Si pana aici a fost vorba doar de gazele de esapament, insa aerul pe care il respiram contine un numar mult mai mare de agenti ce ne afecteaza grav sanatatea. Atat naturali, dar mai ales creati de activitatea umana.

Probabil ca ati auzit, odata cu faptul ca Romania a fost data in judecata pentru calitatea proasta a aerului din Bucuresti, de poluarea cu particule in suspensie.

Acestea reprezinta un amestec complex de particule foarte mici si picaturi de lichid. In mod natural, ele se formeaza in caz de eruptii vulcanice, eroziunea rocilor sau furtuni de nisip, in timp ce omul si-a otravit singur aerul prin activitatea industriala, sistemele de incalzire, centrale termoelectrice si trafic.

Raul a fost deja facut in toata lumea. Studiile au aratat ca la acest moment doar 5% din populatia globului mai respira aer curat si milioane de oameni mor in fiecare an din aceasta cauza.

Insa acum e datoria autoritatilor locale, nationale si internationale sa incetineasca ritmul in care ne otravim si sa vada ce e reversibil din ce am facut secole de-a randul.

Aerul din Bucuresti, mai toxic decat cel pentru care am fost dati in judecata

De aceea Romania a fost data in judecata, pentru ca autoritatile nu au luat astfel de masuri, punand si mai mult in pericol cetatenii. De aceea vedem cum capitale si orase din toata lumea civilizata pun taxe mari pentru cei care polueaza, interzic masinile care emit multe noxe, inlocuiesc transportul public pe diesel cu cel electric si chiar il ofera gratuit pentru ca cetatenii sa fie incurajati sa renunte la masinile personale.

In Romania, insa, situatia e mult mai grava. Motivul pentru care am fost dati in judecata este ca in 2016, in Bucuresti, valorile-limita zilnice au fost depasite pentru o perioada de 38 de zile. Adica timp de peste o luna din 12 locuitorii din Capitala au respirat un aer de-a dreptul toxic.

Ce a facut insa Romania in 2017? Una dintre masurile cu care s-a laudat liderul PSD Liviu Dragnea a fost eliminarea timbrului de mediu. Efectul a fost ca in 2017, 70% din masinile inmatriculate in Romania au fost mai vechi de 11 ani, 50% mai vechi de 15 ani.

Pentru Capitala a demonstrat Lucian Mindruta printr-un mic experiment care e rezultatul. A mers cu o masca pe fata, pe bicicleta, 10 zile. Filtrul era de un gri inchis, dupa cum se poate vedea in imagine.

"Asta e la copiii nostri in plamani cand se joaca afara. Eu nu pedalez mai mult de o ora pe zi. Asta e ce respiram. Am luat aceasta masca acum 3 ani pentru ca pur si simplu seara, mai ales vara, simteam ca am respirat pietris toata ziua", a spus Mindruta.

Poluarea fura in fiecare an un mileniu din vietile romanilor

Vlad Mixich a dus aceasta descriere mai departe si a aratat cu cifre cati ani de viata sunt pierduti de romani pentru ca respira un aer poluat: 333.481. Acest indicator reprezinta numarul de ani de viata potential pierduti din cauza mortii premature cauzata de calitatea proasta a aerului.

"Acest indicator ne spune cat de tineri sunt cei care mor prematur din cauza poluarii si ne da si o dimensiune economica. Pentru cineva de la Ministerul de Finante acest indicator s-ar putea sa fie mai relevant.

In Romania, in total se pierd peste 330.000 de ani de viata din cauza particulelor in suspensie si din cauza oxizilor de azot la 100.000 de locuitori. Practic, in fiecare an se moare din cauza asta atat de mult ca se pierde peste un mileniu, daca e sa strangem anii de viata ai fiecarui individ", a explicat Mixich.

Viziunea PSD: Bucurestiul e toxic datorita noua, mutati-va, daca e asa poluat!

Dupa toate aceste prezentari cu date socante si cateva discursuri ale reprezentantilor autoritatilor axate pe "o sa facem", a luat cuvantul seful Comsisiei de Sanatate din Camera Deputatilor, social-democratul Florin Buicu.

"Toate aceste teme si mesaje pe care le citesc dovedesc faptul ca Vald Mixich e un foarte bun comunicator", a spus cu o nota de ironie Buicu.

Ignorand total contextul stiintific, social-democratul a comentat titlurile pe care presedintele ORS le-a dat slide-urilor care i-au insotit prezentarea.

"Nu sunt de acord ca respiratul adanc dauneaza grav sanatatii. Pentru ca pe prezentare am citit doar atat, presa preia exact aceste mesaje fara sa vada faptul ca ne referim doar la zonele poluate. Haideti sa dam mesaje corecte. Respiratul adanc nu dauneaza grav sanatatii, numai in zonele poluate.

Mi-a placut cum 'scoatem Romania din blocul toxic al tarilor europene'. Facea referire, la fel, la mai multe aspecte. Romania nu e neaparat intr-un bloc toxic pentru ca daca ne uitam ca in majoritatea statelor UE aglomerarea urbana este urmata de date si indicatori de sanatate mult mai gravi decat in Bucuresti ar trebui sa ne uitam si sa vedem exact ce au facut aceste tari europene care sunt mult mai toxice decat Romania, daca ne referim numai la partea de poluare.

Am citit iar un mesaj, cum a ajuns Bucurestiul un oras toxic. Bucurestiul este un oras toxic, dar tot din punctul de vedere al poluarii ca daca ma uit, multi dintre cei care sunteti aici stati in Bucuresti. (...) Asa ca...cum a ajuns Bucurestiul un oras toxic? Datorita (sic!) noua, fiecare dintre noi, cei care sub o forma sau alta am venit sa-l populam. Pentru ca noi fumam, noi mergem cu masina, noi nu folosim bicicletele, e vina noastra. Asa a ajuns Bucurestiul un oras toxic din punctul de vedere al poluarii ca daca Bucurestiul este atat de toxic cred ca multi dintre dvs nu mai stateati in Bucuresti, va mutati in alta parte", a spus fara nicio tresarire deputatul PSD.

Buicu, PSD: Astmul e mai important decat cancerul

Si dupa ce a rezolvat latura semnatico-literara si a stabilit si cine e de vina pentru poluare, Buicu a inceput sa interpreteze in stil propriu si datele stiintifice.

"Intr-adevar, unul din 9 oameni decedeaza din aceaste motive, dar pot sa va spun ca 66% din decesele tuturor persoanelor sunt din probleme cardiovasculare, nu neaparat din cauza cancerului. Asa ca afectiunile respiratorii, astmul si asa mai departe sunt mult mai importante decat partea de cancer din punctul de vedere al unor indicatori de sanatate.

Un proiect de lege, vorbim de ambrozie, a trecut de Parlament. Inclusiv ambrozia face parte din factorii de mediu care au impact in sanatatea publica. Cine nu taie ambrozia? Cei care nu taie ambrozia sunt de vina pentru aparitia bolilor astmatice", si-a continuat seful Comisiei de Sanatate din Camera Deputatilor expunerea.

Cand nu ai solutii, schimbi problema

El a trecut apoi la reprosuri pentru ca nu s-a vorbit in dezbaterea initiata pe tema fixa si anuntata a calitatii aerului despre incalzirea globala.

"La nivel european viziunea, foarte atragatoare, a viitorului pentru anul 2050 cuprinde practic o societate cu emisii scazute de dioxid de carbon - acum citesc, sa nu cumva sa pierd vreun cuvant -, economie verde circulara, ecosisteme reziliente si, ma rog, ca un drept fundamental pentru sanatatea cetatenilor. Masurile pentru a ajunge in 2050 la acesti pasi sunt vreo 9 din care partea de poluare a aerului e unul din cele 9 puncte. Adica nu trebuie sa ne concentram numai pe un singur punct, mai avem practic alte 8 capitole pe care sa le indeplinim ca sa ajungem, practic, la o societate sanatoasa.

Ma asteptam sa vad modificarile climatice, aceste variatii cu valurile de caldura si de frig, care la urma urmei afecteaza inclusiv Capitala si care pot determina prin aceste variatii o crestere a numarului de decese. Ma asteptam sa le aud in raportarile dvs", a spus Buicu, dupa care a venit cu noi date statistice total nerelevante in context.

"Faptul ca populatia la nivel mondial in ultimii 20 de ani aproape s-a dublat, chiar ma uitam ca o aplicatie noua sau relativ noua ne spune ca in timp ce anul acesta au fost produse 32 de milioane de vehicule tot anul acesta au fost produse 63 de milioane de biciclete. Poate fi un trend prin care cresterea productiei numarului de biciclete sa determine si o crestere a utilizarii acestora.

Aveam foarte multe lucruri sa spun, as vrea sa ma opresc. In momentul de fata 70% din populatia europeana locuieste in orase si pana in 2050 populatia care locuieste in orase sa depaseasca 82%. Asta inseamna ca pentru orase va trebui sa gasim solutii astfel incat sa putem respira adanc pentru sanatate si fara sa avem teama ca ne imbolnavim".

Nu e aerul poluat, am pus statia de masurare langa gratarul cu mici

In fata acestei expuneri, presedintele Comisiei de Sanatate din Senat, senatorul USR Allen Coliban, cel care a si moderat dezbaterea, a amintit ca tema era poluarea aerului, dar l-a laudat pe colegul sau deputat pentru faptul ca admite ca exista schimbari climatice.

"Avem niste date, avem cercetare care sa sustina gravitatea unor probleme cu care ne confruntam astfel incat suntem nevoiti sa adresam aceste probelme. Si acum o sa va spun o poveste scurta. Cand am fost la o sedinta de Consiliu Local, nu in Bucuresti, sa vorbesc despre Dieselgate si ce inseamna poluarea si care e impactul asupra sanatatii mi s-a spus asa: 'Orasul nostru nu are probleme de calitate a aerului, am gresit noi unde am pus statia, pentru ca am pus-o langa gratarul cu mici si de acolo sunt problemele, ca dimineata se incinge garatarul cu mici'.

Din pacate, asta nu e o gluma, este nivelul la care factorul politic si administrativ gaseste sa abordeze aceste semnale de alarma, sa le nege", a spus Allen Coliban.

Cine e de vina pentru poluarea din Bucuresti? Buicu: Toti, dar nu Firea

O pozitie mult mai dura la adresa discursului lui Buicu a avut deputatul USR Tudor Pop, membru in Comisia de Sanatate condusa de social-democrat.

"Mi se pare inacceptabil ca solutia pe care o oferiti dvs pentru problema asta sa fie 'mutati-va din acest oras'. Sunteti presedintele Comisiei de Sanatate si aveti o mare responsabilitate, daca nu politica, macar umana", l-a confruntat deputatul USR.

Desi era in drum spre usa, Buicu s-a oprit la un microfon sa dea dreptul la replica: "Solutia nu era sa va mutati dvs din oras. Solutia propusa facea practic...nu rupeti lucrurile din context. Erau aduse niste propuneri: sa mergem cu bicicleta, cu fumatul, metode alternative de transport si asa mai departe. Intrebarea pe care eu am pus-o este urmatoarea: cine este de vina ca am ajuns ca Bucurestiul sa fie asa?".

"Colega dvs de partid, dna Firea", a raspuns Tudor Pop.

"Daca aceasta discutie depaseste caracterul tehnic de pana acum si considerati ca dna Firea este de vina de poluarea din Bucuresti, in momentul asta chiar dati-mi voie sa ma retrag. Vad ca transformati o discutie tehnica si benefica pentru Bucuresti intr-un subiect politic. De fiecare data cand si dvs veniti cu masina la servici (sic!) sunteti un poluator", a spus Buicu si a parasit sala.

Cu o concluzie am plecat si eu de la aceasta dezbatere: Da, deputatul PSD are dreptate, fiecare dintre noi e responsabil de poluarea pe care o emite si putem sa fim mai constienti de actiunile noastre si efectele lor. Mai ales ca vedem ca suntem pe cont propriu, cei de la Putere au orice alte preocupari doar sanatatea noastra nu.

Ce sunt grupurile secrete de pe WhatsApp și cum funcționează

WhatsApp introduce un meniu de apelare îmbunătățit și o funcție pentru grupuri ascunse în versiunea beta a aplicației. Noua funcție, numită „Hidden Group”, permite crearea și...

Un nou scandal pentru Guvern. Damen a dat in judecata Romania la o curte internationala de arbitraj

Premierul Marcel Ciolacu confirma faptul ca olandezii de la Damen au dat in judecata Romania, aratandu-se in acelasi timp optimist in ceea ce priveste rezolvarea pe cale amiabila a disputelor...