Delta Dunarii, paradisul ce trebuie salvat - Proiect de amploarea Laserului de la Magurele Interviu

Un nou proiect de amploare pune Romania pe harta cercetarii, dupa Laserul de la Magurele. De data aceasta, e vorba de un efort al oamenilor de stiinta din mai multe domenii, care si-au dat mana pentru a gasi solutii de protejare a ecosistemului Dunare-Delta-mare.

Cercetarile vor fi coordonate de tara noastra. Valoarea proiectului ajunge la 150 de milioane de euro, iar cei mai multi bani vin din fonduri UE, insa si Guvernul de la Bucuresti este printre cofinantatori.

Delta Dunarii, grav afectata de schimbarile climatice - Scenariu sumbru pentru 2050

Delta Dunarii, elogiata in New York Times: Spectaculoasa, ca intr-un vis, cu specii protejate si maidanezi

Pentru a afla mai multe despre infrastructura de cercetare numita DANUBIUS-RI, Ziare.com a stat de vorba cu Adrian Stanica, directorul stiintific al Institutului GeoEcoMar, aflat la conducerea proiectului.

Cat de importanta este Delta Dunarii pentru Romania? Ce putem face pentru a proteja acest ecosistem?

Este cea mai mare delta din Uniunea Europeana si, in acelasi timp, cea mai mare zona umeda cu statut de Rezervatie a Biosferei. Chiar daca a avut enorm de suferit in urma interventiei oamenilor in secolul al XX-lea, planurile de protectie din ultimii 25 de ani au contribuit la oprirea degradarii accentuate si o fac sa fie, in momentul de fata, si cea mai bine pastrata delta din Europa.

Sunt suficiente eforturile facute pana acum? Sau trebuie sa perseveram si sa abordam problemele Deltei si pe alte cai?

Nu, acest lucru nu este suficient, pentru ca e vorba de un fenomen general de degradare a ecosistemului deltelor.

Sa ne gandim la studiile din ultimii ani: toate dovedesc faptul ca deltele lumii sunt extrem de fragile, iar interventiile umane precum si efectele modificarilor climatice globale le pot distruge intr-un timp foarte scurt.

Delta Dunarii nu face exceptie de la aceasta regula. Iar planurile de protectie a unei delte trebuie sa ia in considerare intregul bazin din care face parte - de la izvoarele raului care a format-o la marea in care se varsa, prin delta, fluviul.

Evident, planurile de protectie trebuie sa permita si dezvoltarea armonioasa si pe termen lung a comunitatilor care traiesc in aceste zone, iar acest lucru este deosebit de complicat.

Asemenea planuri, care asigura dezvoltarea umana fara efecte devastatoare asupra mediului natural, sunt numite planuri de dezvoltare durabila. Pentru a avea succes, aceste planuri de dezvoltare durabila pot fi trasate doar dupa intelegerea profunda a proceselor care controleaza evolutia sistemelor fluviu - delta sau estuar - mare.

De ce este importanta studierea acestor sisteme (fluviu-delta-mare) intr-un mod integrat?

Pentru ca fluviile isi pun foarte clar amprenta pe marile aflate sub influenta lor. Mediile de tranzitie, fie ele delte sau estuare, sunt zonele de amestec ale celor doua medii fundamentale: apele dulci si oceanul planetar. Pe de alta parte, metodele clasice de studiu nu au dat solutiile pe care toata lumea le cauta. Este clar ca e nevoie de studii interdisciplinare.

Iar rezultatele acestor studii sunt relevante pentru un numar impresionant de persoane, care traiesc in bazinele hidrografice ale fluviilor, la gurile de varsare ale acestora sau pe coastele marilor.

Un astfel de efort, de cercetare interdisciplinara a sistemului fluviu-delta-mare, il reprezinta proiectul DANUBIUS-RI, pe care il conduceti. Ce scop are acesta si cum a luat fiinta?

Proiectul DANUBIUS-RI (Centrul International de Studii Avansate pentru Sisteme Fluviu - Mare) va fi o infrastructura de cercetare distribuita, pan-europeana, care va oferi posibilitatea unor studii complexe si interdisciplinare asupra acestor sisteme.

Scopul sau fundamental este de a oferi cercetatorilor din domeniul ecologiei si biologiei, dar si celor din stiintele economice si sociale posibilitatea sa colaboreze pentru gasirea unor solutii performante de gestiune integrata a sistemelor fluviu - delta sau estuar - mare.

DANUBIUS-RI va permite realizarea unor programe complexe de cercetare, de la masuratori, observatii si analize detaliate si in timp real, ale unor fenomene inca foarte putin cunoscute, la interpretarea acestora, la modelarea efectelor acestora si la realizarea scenariilor prin care comunitatile locale sa poata exista in armonie cu natura.

Natura se modifica permanent si omenirea poate supravietui doar prin adaptare. Iar stabilirea acestor cai de adaptare fara costuri foarte dureroase nu se poate face fara aplicarea metodelor stiintifice de varf.

Ce rezultate sperati sa obtineti?

Cu ani in urma, DANUBIUS-RI pornea la drum ca o initiativa romaneasca. In ultima perioada, ideea a crescut foarte mult, prin implicarea comunitatii stiintifice internationale, in special a celei europene.

Astfel, in momentul de fata, DANUBIUS-RI se doreste a fi infrastructura de cercetare pan-europeana dedicata studiilor avansate ale sistemelor fluviu-mare, care are coordonarea asigurata de Romania, cu nucleul central la Murighiol, in Delta Dunarii.

Pe langa coordonarea proiectului, tot Romania asigura accesul la Delta Dunarii, ca laborator natural pentru studii si cercetari complexe, precum si centrul de date al infrastructurii.

Mozaicul DANUBIUS-RI contine si patru noduri majore, pentru Observatii si Masuratori (coordonat de catre Marea Britanie), pentru Analize (coordonat de catre Germania), pentru Modelare (asigurat de catre Italia) si pentru Studii Sociale si Economice (asigurat de catre Olanda).

Chiar daca este dedicat studierii complexe a sistemelor fluviu-mare, au fost selectate pentru inceput 7 zone de studii, masuratori si modelari complexe si aprofundate, numite "Supersite-uri".

Pe langa Delta Dunarii, acestea sunt: Szigetkoz (Ungaria), Lunz (Austria) - pentru a putea intelege complexitatea fenomenelor din sistemul Dunare - Marea Neagra de la izvoare pana la varsarea in mare, apoi deltele catalane (Ebro - Llobregat) in Spania, sistemul Delta Padului - Laguna Venetiei (Italia), sistemul Nestos (rau - delta - marea Egee), estuarul Elbei, in Germania, si estuarul Tamisei, in Marea Britanie.

Aceste 7 zone de studiu intensiv asigura o diversitate foarte mare a sistemelor care vor fi studiate de catre DANUBIUS-RI. Lista nu este insa completa, infrastructura de cercetare planificata fiind in extindere.

In ce stadiu se afla proiectul, in prezent?

Daca primul element al nucleului de la Murighiol va fi gata in curand, prin investitii realizate de catre guvernul Romaniei, Autoritatea Nationala de Cercetare Stiintifica si Inovare, alte elemente din alte state sunt ori realizate, ori in curs de realizare.

Planurile de dezvoltare au fost obtinute prin proiecte cu finantare nationala, precum si prin o parte a proiectului de cercetare european DANCERS ("DANube macroregion: Capacity building and Excellence in River Systems (basin, delta and sea) ", finantat prin Programul Cadru 7 al Comisiei Europene - Directoratul General Cercetare - Inovare.

Mai mult, in toamna anului 2013 componenta danubiana a proiectului DANUBIUS-RI a primit statutul de Proiect Fanion in Strategia UE pentru Regiunea Dunarii (Actiunea Prioritara 7: economia bazata pe cunoastere).

De atunci, cum spuneam, ideea s-a dezvoltat spre o infrastructura care va cauta sa gaseasca solutii unor probleme grave de importanta globala. Numele proiectului arata originea "dunareana" a ideii, crescute intre timp la nivel mult mai mare.

Poate deveni Romania, prin munca oamenilor de stiinta la acest proiect, un hub pentru cercetarea din regiune (alaturi de Laserul de la Magurele)?

Evident, la fel ca in cadrul proiectului ELI NP (Laserul de la Magurele), coordonarea de catre Romania a acestui proiect va creste enorm vizibilitatea comunitatii stiintifice in regiune si in Europa, si va contribui la aducerea aici a unor somitati ale stiintei mondiale.

Ca si ELI NP, DANUBIUS-RI constituie un alt fel de model de succes, care - speram - va atrage si influenta in bine generatiile urmatoare.

OMV Petrom va livra dividende de 2,6 miliarde lei din profitul net de anul trecut. Ce randament au avut acțiunile producătorului de petrol la BVB

OMV Petrom a informat piaţa de capital că adunarea generală ordinară a acţionarilor societăţii a decis pe 24 aprilie distribuirea unui dividend brut de 0,0414 lei pe acţiune din profitul...

Bursa de Valori Bucureşti distribuie acţionarilor dividende de 12,5 milioane de lei pe 2023. Cum a crescut valoarea acțiunilor BVB în ultimul an

Bursa de Valori Bucureşti (BVB), operatorul pieţei de capital din România, a anunţat că acţionarii societăţii au aprobat miercuri, 24 aprilie distribuirea unor dividende de 12,5 milioane de...