Drumurile ar putea fi pavate in curand cu materiale din plastic reciclat sau alge

Drumurile ar putea fi pavate in curand cu materiale ecologice, provenite din deseuri de plastic si alge. Plasticul a devenit omniprezent in societatea contemporana, productia crescand de 150 de ori in 50 de ani la scara europeana.

O productie din materiale plastice reciclate si gasirea unor piete de desfacere pentru aceasta constituie piste de cercetare prioritare pentru a putea face fata scaderii resurselor naturale, relateaza huffingtonpost.fr.

O firma olandeza a dezvaluit un proiect (aflat inca in stare de concept) de drumuri acoperite cu plastic reciclat, iar la Nantes (Franta) o echipa de cercetatori a pus la punct un biobitum pe baza de alge.

La scara europeana, numai 25% din deseurile de plastic sunt reciclate si la scara mondiala peste 55% ar fi incinerate.

Argumentul este prezentat de firma olandeza VolkerWessels in promovarea proiectului "PlasticRoad", care consta in inlocuirea asfaltului, responsabil in fiecare an de 1,6 milioane de tone de emisii de CO2 la nivel mondial, cu un strat realizat integral pe baza de sticle de apa folosite, recuperate indeosebi din oceane, pe care le polueaza.

Potrivit firmei, procedeul ar oferi multe avantaje. Durata de viata a drumurilor astfel pavate ar fi de trei ori mai mare decat in cazul asfaltului. Imbracamintea ar putea rezista la mari variatii de temperatura (de la-40 la +80 de grade Celsius) si ar necesita mai putine lucrari de intretinere decat asfaltul. Punerea lui in opera ar fi mai rapida (fiind asigurata cu blocuri prefabricate in uzina), iar cablurile si a alte retele ar fi mai usor de integrat.

Acest proiect promitator nu a fost inca implantat pe vreo infrastructura, insa orasul Rotterdam s-a aratat interesat in a-l testa in curand.

Pentru reinnoirea materialelor cu care se imbraca soselele se cerceteaza si alte piste. Printre acestea se remarca un proiect de realizare a unui biobitum pe baza de alge. El face obiectul programului Algoroute, dezvoltat de cercetatori francezi de la Universitatea din Nantes si CNRS.

Dupa compactarea unor reziduuri de spirulina si utilizarea unui procedeu de lichefiere, cercetatorii au amestecat algele si apa sub presiune, obtinand un lichid negru, vascos si hidrofob, cu foarte bune caracteristici tehnice. Dezvoltarea industriala a acestei inovatii a fost asumata de firma AlgoSource Technologies, incheie huffingtonpost.fr.

Pierderile financiare uriașe pe care le suportă România pentru că nu face parte din Schengen terestru. „Trebuia să aderăm la 10 ani după intrarea în UE”

După eliminarea controalelor vamale aeriene și maritime cu Spațiul Schengen pentru România, la 31 martie 2024, a revenit în discuție subiectul pierderilor enorme suferite de transportatori,...

Ce este RAM Plus, funcția disponibilă pentru utilizatorii Android

Tehnologia de suplimentare a memoriei RAM, cunoscută sub numele de RAM Plus la telefoanele Samsung și RAM Boost pentru alte dispozitive cu sistem Android, este promovată ca o soluție...