Proiecte de mediu pe banii companiilor, un pact cu diavolul?

Departamentele de CSR (Corporate Social Responsibility) ale companiilor sunt un "must have" in ziua de azi, cand companii din domeniul bauturilor imbuteliate, cimentului sau chiar petrolier devin "tot mai verzi" finantand plantari de copaci, plimbari cu bicicleta sau colectari de gunoaie.

Organizatiile de protectie a mediului inchid un ochi la contaminarea apelor in tari in curs de dezvoltare de catre companii in schimbul unei sponsorizari care contribuie la realizarea unor actiuni de protejare a mediului in ograda proprie, dar se merita acest compromis? Este moral ca o companie sa-si spele imaginea pe spatele ONG-urilor de mediu?

Unii ar spune ca este un rau necesar si ca rezultatul pozitiv justifica parteneriatul cu o companie care taie copaci, polueaza ape sau distruge comunitati in alte colturi de lume, dar sursa de finantare ajunge sa limiteze ONG-urile in atingerea scopului de a proteja mediul intrucat ar fi in imposibilitatea de a pune presiune pe compania respectiva de a opri poluarea, sustine Dan Craioveanu, vicepresedinte al Clubului Ecologic Transilvania, care este impotriva CSR-ului, un program de PR, de fapt, care are obiectivul de a da impresia de responsabilitate a companiilor.

Pe de alta parte, Sara Lusini, cofondatoare a unei asociatii care se ocupa cu protectia animalelor, sustine ca nu conteaza atat de mult de unde vin banii, atata vreme cat ONG-urile isi fac bine treaba si nu refuza compromisurile corporatiste.

ONG-urile nu trebuie sa fie gunoierii companiilor

Desigur, in ziua de azi, opozitia impotriva "marilor binefaceri" ale asa-numitului CSR este vazuta ca un fel de erezie printre organizatiile neguvernamentale care traiesc de pe urma banilor primiti de la companii in schimbul actiunilor de salubrizare a imaginii acestora.

Totusi, opozitia nu se naste dintr-o frustrare in urma incapacitatii de a obtine o astfel de finantare sau alte motive subiective, ci in urma unor observatii obiective asupra activitatii organizatiilor finantate de companiile ce au un impact negativ asupra mediului.

In principiu este vorba, pe de-o parte, de ipocrizia companiilor in proiectele de CSR, iar pe de alta parte, impactul negativ al acestor practici asupra comunitatii de organizatii neguvernamentale de mediu. CSR nu este un program de responsabilizare a corporatiilor, ci un program de PR initiat pentru a da impresia de responsabilitate.

Am vorbit cu unii colegi de la ONG-uri beneficiare de finantari prin CSR si i-am intrebat daca s-ar implica in activitati de protest la adresa companiilor care ii finanteaza. De exemplu, actiuni de presiune asupra unor companii care comercializeaza bauturi imbuteliate in PET-uri sa accepte un sistem de returnare a buteliilor folosite. Evident, raspunsul a fost ca probabil ca nu. Sursa de finantare nu trebuie sa te limiteze in atingerea scopului de a proteja mediul sau de a intra in parteneriate in acelasi scop. (...)

ONG-urile ar trebui sa tina mai mult cont de etica

Din pacate, traim intr-o lume in care puterea economica nu sta in mana celor cativa care se ocupa de sanatatea planetei si-a locuitorilor ei nu doar teoretic, ci si dedicandu-si vietile unor cauze "verzi" - cuvant care, la randul lui, ajunge sa capete un sens peiorativ sau macar sa starneasca suspiciuni.

Puterea economica, adica marele motor, se afla in mainile unor jucatori puternici, pe care ii numim de regula, in schema actuala a jocurilor de putere, corporatii. Zona de organizatii nonguvernamentale, nonprofit si alte non-uri ar trebui, teoretic, sa reteze din start, conform principiilor pe care se intemeiaza si pe care le repezinta, orice mana intinsa de catre departamentele de CSR ale corporatiilor, sa refuze orice cal troian eco, inauntrul caruia se coc marile gogosi despre faptele bune ale marilor companii.

Cu inima si mainile curate, s-ar ocupa strict de fapte bune, la nivel local sau global, cu bugete alimentate din surse nepatate.

Pe teren, insa, lucrurile nu se impart in alb si negru, mai ales cand miza este una verde. Multe organizatii nonguvernamentale au probleme serioase cu finantarile si fiecare proiect implica eforturi foarte mari de umplere a pusculitei. Societatea civila nu e tocmai darnica atunci cand cauzele pentru care se strang fonduri se abat de la derivatele valorilor.

Statul, de cele mai multe ori, are resurse limitate, majoritatea fondurilor disponibile fiind relocate catre organisme cunoscute, testate, descurajandu-i pe cei cu portofolii inca in constructie.

Retelele ONG-urilor mici si medii nu sunt nici ele atat de bine coagulate la nivel mondial, astfel incat sa genereze adevarate circuite alternative de finantare, iar de la acest nivel pana la a accepta bani de la o companie pentru cine stie ce proiect nu e decat un pas.

E drept, o astfel de explicatie nu poate sta in picioare la o trecere in revista a nenumaratelor strategii de greenwashing, pe care corporatiile le pun in aplicare inca din anii '70 pentru a-si spala pacatele si petici imaginea de ochii lumii. Imperativul fondurilor poate insemna nu doar o masiva manipulare a opiniei publice, cat si o compromitere a imaginii ONG-urilor si a raportarii oamenilor obisnuiti la initiativele nonprofit.

Problema insa nu poate fi generata de un singur actor in parte, vina pentru asemenea practici neputand fi atribuita exclusiv companiilor.

Citeste mai mult despre Proiecte de mediu pe banii companiilor, un pact cu diavolul? pe Think Outside The Box.

China folosește inteligența artificială pentru a influența alegerile din SUA

Potrivit unui raport recent publicat de Microsoft Threat Analysis Center (MTAC), atât China cât și Coreea de Nord intensifică eforturile de a influența procesul electoral din Statele Unite ale...

Elon Musk vrea să-i taxeze pe utilizatorii care postează și dau ”like-uri”

Elon Musk, cunoscut pentru abordările sale inovative și adesea controversate în tehnologie, a avut în vedere transformarea platformei de social media Twitter, acum redenumită X, într-un...