Romania nu se poate lauda cu foarte multe lucruri bune in ultimul timp si moralul oamenilor scade, speranta ca putem schimba ceva dispare treptat si ne complacem pe locurile din urma ale Europei.
Putina lume stie ca Romania gazduieste o comoara nepretuita, care devine din ce in ce mai importanta, pe masura ce trece timpul: majoritatea padurilor seculare de pe continent, acestea avand un rol urias atat din punct de vedere ecologic, cat si cultural.
Padurea din Sinca din judetul Brasov este exemplul viu al faptului ca prin implicarea oamenilor de rand se pot face lucruri marete. WWF (World Wide Fund for Nature), impreuna cu autoritatile locale, au reusit ca aceasta sa fie salvata de la distrugere, devenind in cativa ani rezervatie naturala.
Mai mult decat atat, actul semnat vineri intre parti asigura faptul ca pana cand acest lucru se va intampla, "niciun copac nu va mai fi taiat din suprafata de aproximativ 350 hectare", dupa cum afirma Victor Barlet, primarul comunei Sinca.
Primaria primeste din partea WWF 100.000 lei drept compensatie pentru banii pe care i-ar fi castigat daca ar fi exploatat lemnul din padure. Chiar daca suma este mai mica decat cea care ar fi fost obtinuta prin macelarirea naturii, edilii orasului au acceptat acest compromis, de dragul salvarii arborilor seculari.
Cum este posibil acest lucru? Prin campania de redirectionare a 2% din impozitul pe venitul global. WWF face demersuri ca oamenii de rand sa se implice, sa constientizeze ca pot redirectiona spre "un loc minunat, in care singurul arhitect este Dumnezeu", dupa cum il descrie Radu Vlad, expert forestier WWF, niste bani pe care oricum ii platesc.
Importanta padurii de la Sinca
Padurea a reusit sa-si pastreze de-a lungul timpului toate caracteristicile unei paduri seculare, cvasivirgine. "Prezinta toate elementele de varsta, de la semintis la arbori extrem de batrani (200, 300 sau chiar 400 ani), unii dintre ei ajunsi la limita fiziologica de varsta.
Mai mult, lemnul mort nu este extras din padure, asa cum se intampla in mod frecvent in alte locatii, ci este lasat sa isi urmeze circuitul natural. El initial devine locuinta pentru unele animale (jderi, broaste) iar apoi putrezeste, devenind sursa de viata pentru arborii noi", explica Radu Vlad.
In aceasta bucata destul de mica de padure, comparativ cu intreaga suprafata a Romaniei, traiesc in jur de 10.000 specii, intre care si unele foarte rare (rasul, lupul, acvila tipatoare, ursul, croitorul alpin). Doar 0,3% din padurile Europei sunt seculare, ceea ce face ca cei 350 ha care in scurt timp vor ajunge rezervatie naturala sa reprezinte o adevarata comoara pentru romani.
Frumusete si maretie
Avand ocazia sa vizitam aceste meleaguri, am putut vedea locuri desprinse din basmele copilariei, arbori mai grosi decat prevad manualele de specialitate. Aproape ca nu vei reusi sa vezi varful fagilor care, potrivit sefului Regiei Publice Locale a Padurilor Sinca, Sorin Urdea, au peste 50 metri inaltime, iar brazii au peste 54 metri.
Fiind considerati cei mai inalti din Romania, acestia au toate sansele ca in curand sa intre in Cartea Recordurilor. In poza de mai jos puteti face comparatie intre inaltimea unui om (care abia se zareste) si cea a unui arbore secular.
Ghizii nostri ne-au indicat puncte calcate de haiducii prezenti in manualele de istorie, am putut vedea urmele ursilor ce traiesc nestingheriti in ecosistemul neinfluentat in nici un fel de om si am simtit maretia naturii lasata sa isi urmeze cursul.
Romania castiga extrem de putin din urma exploatarii padurilor, in comparatie cu distrugerea rezultata, de multe ori iremediabila (in jur de 250 milioane euro venit). "Solutia nu este reprezentata de extinderea defrisarilor, ci de gasirea unei solutii prin care sa creasca valoarea masei lemnoase", afirma reprezentantul WWF.
Certificarea si protejarea padurii din Sinca este unul dintre proiectele destinate sa salveze comorile Romaniei, o dovada ca prin implicare si seriozitate (atat a organizatiilor, a oamenilor de rand care ofera cei 2%, a autoritatilor locale si a ocolului silvic) se pot realiza lucruri marete.