Cercetare si descoperire etimologica privind "Oradea"

Un jurnalist oradean sustine ca a descoperit, din intamplare, originea turceasca a numelui municipiului Oradea, aparut si dezvaluit dintr-un context istoric favorabil. O coincidenta fericita face ca, in acest an, sa se implineasca 350 de ani de cand a fost cunoscuta forma denumirii romanesti Oradea, consemnata de carturarul Miron Costin in "Letopisetul Tarii Moldovei" si redescoperita de Nicolae Iorga. In fiecare an, pe 12 octombrie, oradenii sarbatoresc Ziua Orasului.

Pasionat de istoria orasului in care s-a nascut si colectionar de fotografii si ilustrate vechi, Doru Sicoe a gasit, intr-o documentare pe care o facea pe internet despre Michael Schumacher si un sofer turc, mai multe cuvinte turcesti care semanau foarte mult cu numele de acum, Oradea.

L-au frapat trei cuvinte intalnite mai des pe site-urile turce: orad, orada si oraya. Conform dictionarelor studiate, toate cele trei cuvinte indica o pozitionare, o tinta, o directie de inaintare: "orad" - "in fata gurii" (destul de rar in dictionare, des in paginile de Internet turcesti), "orada" - "acolo", "in acel loc", "oraya" - sinonim cu orada sau varianta "de-a lungul".

"Orad" seamana foarte mult cu "Varad", denumirea ungureasca originala. Dupa expeditia turco-tataro-moldo-valaha din 1658, soldatii turci i-au auzit pe localnici ca rostesc "Varad" si au preluat sunetul ca familiarul "orad", prin ceea ce numim "etimologie populara". Numele unguresc Varad impreuna cu "orad", "orada" si "oraya" a dat forma "Oradia", patrunsa apoi si in limba romana ca urmare a cooperarii romano-turce din acea perioada, trupele auxiliare moldo-valahe insotind pe turci cel putin in expeditia din 1658.

Acesta ar fi momentul istoric de referinta consemnat de cronicarul Miron Costin, in dreptul anului 1658, in Letopisetul Tarii Moldovei, fiind prima atestare a formei romanesti a numelui orasului, Oradia, la pagina 211, si de doua ori Oradia, la paginile 212 si 227. El a trecut prin oras insotind trupele moldo-valahe, stand probabil de vorba cu romanii de aici, scriind mai apoi si o relatare a asediului cuceritor din 1660 asupra cetatii.

"Cum stiam foarte bine de asediul din 1660, soldat cu transformarea Oradiei in pasalac turcesc, am putut face toate aceste legaturi. Important este ca turcii au impus atunci toleranta religioasa in oras, astfel ca romanii vor patrunde in sfarsit in Oradea si-si vor dezvolta o comunitate ortodoxa. Prin urmare, o simbioza romano-turca pentru unele cuvinte a fost posibila", a declarat, pentru AGERPRES, Doru Sicoe.

Cele trei cuvinte turcesti, orad, orada si oraya, pentru care "nu trebuie sa fii mare lingvist ca sa vezi asemanarea", dupa cum spune jurnalistul, au dus asadar prin suprapunere la numele "Oradia", fiind o denumire populara, de moment, dovada ca nu s-a pastrat in izvoare si nici in vorbirea curenta a localnicilor.

Studiul lingvistic si istoric pe care l-a facut oradeanul Doru Sicoe reprezinta observatii preliminare si pertinente, agreate de istorici locali si care pot constitui tema unei cercetari valoroase pe care doreste sa o intreprinda in continuare, cu atat mai mult cu cat niciunul dintre istoricii din Oradea consultati nu stia sa explice cum s-a facut trecerea de la numele unguresc "Varad" (Nagy-varad) sau latinescul de cult al bisericii catolice "Varadinum" (Magnum Varadinum) la forma romaneasca "Oradea".

Denumirea originala "Oradia" s-a pierdut apoi in negura timpului, stapanirea turcilor asupra Oradiei durand doar trei decenii. Turcii au fost alungati de catre austrieci - care numeau orasul Wardein - dupa ce au distrus tot orasul. In secolul al XIX-lea, de exemplu, denumirea "Oradia" nu mai exista. Prima carte tiparita la Oradea in limba romana - cert atestata - figureaza ca fiind tiparita in "Urbea Mare", nu Oradia Mare!

E vorba de volumul "Biografiile celor vestiti romani si romane" de preotul Ioan Munteanu, din 1859. Cea mai veche harta in care orasele transilvane au nume romanesti consemneaza "Varadia Mare", nu "Oradea Mare"! Varadia fiind un nume de localitate mai comun, existent si in alte regiuni. Si Urbea Mare si Varadia Mare sunt etimologii populare dupa Nagy-Varad, adica dupa denumirea maghiara, dominanta.

Alte exemple de etimologie populara ar fi "Szatmar" ajuns "Satu Mare" in romaneste ("traducere" care n-are nimic cu originalul unguresc decat fonetica), cuvantul "autobahn" ("autostrada" in germana) ajuns "autobanda" in vorbirea romanilor calatori pe acolo sau cuvantul "constipat" (neologism din franceza) ajuns in vorbirea romanilor de la tara "constupat", nu de alta, dar "astupat" da un sens mai logic in mintea lor...

Probabil, marele istoric Nicolae Iorga redescopera vechea forma "Oradia" in opera lui Costin si asa se face ca, dupa primul razboi mondial, in 1919, cand romanii preiau acest oras - majoritar de limba maghiara pe atunci - forma Oradia Mare devine denumire oficiala romaneasca. Asa apare si pe primele carti postale din 1921. In cativa ani devine "Oradea Mare" si apoi doar "Oradea".