Ministrul Educatiei, despre schimbarile din aceasta toamna, salariile profesorilor si plagiate: Sa ne luam misiunea in serios! Interviu

Prin modul hotarat in care eu prezint lucrurile si actionez, am transmis colegilor din invatamantul universitar ca e momentul sa ne luam in serios misiunea de profesori, spune ministrul Educatiei, Mircea Dumitru.

Aceiasi actori care in 2012 erau impotriva autonomiei, pentru ca anticipau rezultatul in acel caz foarte mediatizat, au pledat acum pentru autonomia universitara, probabil cunoscand moravurile locale si pentru ca in felul aceasta sa nu fie clarificat procesul de curatire a mediului academic, mai afirma el.

Intr-un interviu pentru Ziare.com, ministrul Dumitru a aratat ca e nevoie de o schimbare de atitudine a profesorilor, dar si a parintilor fata de scoala. "Desi criticile sunt utile, a ne cantona in critica distructiva zilnica poate avea ca efect demoralizarea, demotivarea, lipsa de perspectiva pentru cei care lucreaza sau ar dori sa lucreze in invatamant", a declarat Mircea Dumitru.

Ministrul intentioneaza mai multe schimbari de substanta in aceasta toamna, considera ca profesorii ar trebui salarizati mai bine, dar s-a aratat favorabil citeriilor de performanta pentru profesori si unei mai mari autonomii a scolilor dupa modelul universitatilor.

Ati acceptat un mandat foarte scurt. De ce si care sunt prioritatile lui?

Premierul Ciolos m-a rugat sa accept mandatul pentru a duce la bun sfarsit cateva proiecte, mai ales in invatamantul preuniversitar si pentru accelerarea ritmului realizarii lor. Am acceptat si pentru ca am avut o anumita viziune asupra excelentei in invatamantul superior, asupra dezvoltarii universitatilor. Cred ca as putea sa aduc cateva clarificari, sa transmit cateva semnale, care m-as bucura sa fie continuate de cei care vor fi la minister din decembrie sau ianuarie.

Exista posibilitatea sa ramaneti ministru si dupa alegeri pentru a va continua proiectele?

Pot sa o fac si de la Universitatea Bucuresti (UB), unde ma voi intoarce in calitate de rector pana in 2019. Si cred ca pot fi util si din pozitia de profesor, nu doar din aceea de ministru.

Care sunt proiectele din invatamantul preuniversitar pe care vreti sa le duceti la bun sfarsit?

Prioritatea mandatului meu, proiectul asupra caruia insista si premierul, este invatamantul profesional dual. Au fost facuti cativa pasi, dar nu suntem la sfarsitul perioadei de elaborare si aplicare a conceptului. Si cred ca aici e nevoie de ceva mai multa dinamica si implicare din partea colegilor de la CNDIPT.

Am dori ca la sfarsitul toamnei sa putem pilota proiectul in cateva licee, sa avem o legislatie care sa permita dezvoltarea invatamantului profesional si tehnic, ruta alternativa fata de aceea a liceelor cu profil teoretic, pe care sa se poata inscrie tinerii care doresc sa aiba o meserie.

Concret, ce presupune acest proiect?

El tine de coodonarea intre ministerele Educatiei si al Muncii, ONG-uri, Camere de Comert dar si cu mediul de afaceri, companiile private. Ceea ce trebuie sa avem in vedere este in primul rand legislatia specifica, un pachet legislativ care sa permita implementarea programelor de formare in sistem profesional dual, responsabilizarea institutiilor care urmeaza sa ii angajeze pe elevii care vor absolvi aceasta forma de invatamant, acordarea de facilitati pentru elevii cuprinsi in aceste programe.

Cred ca exista niste intarzieri ale procesului care a fost coordonat din interiorul Ministerului Educatiei de structura care se ocupa de invatamantul profesional si tehnic. E nevoie de mult mai mult dinamism, de mai multa hotarare si de luarea unor decizii, pentru ca in acest moment nu exista niciun motiv pentru ca invatamantul dual sa nu fie implementat.

Trebuie sa facem anumite schimbari pentru ca vedem rezultatele din fiecare an ale examenelor nationale, nemultumirea elevilor si a parintilor fata de scoala si fata de sansele acestor copii dupa ce termina scoala.

In invatamantul teoretic avem o ruptura clara intre scoala si elev, reflectata si de testele PISA. Cum poate scoala sa ii recastige pe copii?

E nevoie de o schimbare de atitudine a profesorilor, dar si a parintilor fata de scoala, a tuturor celor interesati ca scoala sa functioneze mai bine. Este in primul rand necesara o revalorizare a profesiei noastre de profesori, de invatatori, de educatori.

E nevoie ca societatea sa exprime nu doar un interes legitim, ci si respect pentru aceasta profesie. E nevoie sa intelegem ca desi criticile sunt utile, a ne cantona in critica distructiva zilnica poate avea ca efect demoralizarea, demotivarea, lipsa de perspectiva pentru cei care lucreaza sau ar dori sa lucreze in invatamant.

Daca nu vom intelege ca efortul trebuie sa fie comun, ca nu doar ministrul sau ministerul poate face aceasta transformare, nu vom avea scoala pe care o dorim.

Respect inseamna salarizare mai buna?

Este nevoie de o salarizare mai buna, dar nu e vorba numai despre bani. Daca ai un salariu decent, dar societatea nu te priveste ca pe un factor de progres, de formare si educare a tinerei generatii, meseria de profesor nu va fi una atragatoare. Daca reusim sa reconstruim reputatia acestei profesii am facut un pas mare.

Dar profesorii insisi trebuie sa inteleaga ca astazi invatamantul nu poate fi doar un transfer unilateral si mecanic, sub forma de comenzi, de la profesor la elev, ci trebuie sa fie un dialog in care elevilor sa li se acorde drepturile si demnitatea pe care le au, ca fiinte umane.

Spuneti de salarizare corespunzatoare si respect. Ele trebuie si meritate. Nu e nevoie ca profesorii insisi sa fie conditionati de anumite criterii de performanta clare?

Evident. Mecanismul pe care trebuie sa il avem in vedere este oarecum asemanator cu mecanismele care functioneaza in invatamantul superior si care insista foarte mult asupra ideii de autonomie functionala a scolilor. Exista consiliile de administratie ale scolilor in care se regasesc conducerea scolii, parintii, autoritatile locale si care trebuie sa insiste asupra unei evaluari reale a performantelor profesorilor in raport cu progresul scolar al elevilor si, in functie de ele, pe criteriile de salarizare.

Pentru ca sistemul sa functioneze mai bine e necesara o reala vointa de schimbare a celor care sunt in sistem.

Repetatele amputari ale Legii educatiei au facut sa ne indepartam de aceasta autonomie. Considerati necesara revenirea la forma initiala a acestui act normativ?

In momentul de fata, o revenire la legea anterioara nu cred ca este un lucru pe care sa ni-l propunem in mod rezonabil, pentru ca nici timpul nu ne permite sa facem acest lucru. Nu ne putem concentra pe proiecte dificil de indeplinit si care s-ar putea bloca.

Timpul e prea scurt pentru a aborda lucruri care sunt dificil de rezolvat, care implica un consum mare de energie din partea institutiei si de argumentare in Parlament, unde ar trebui sa propunem revenirea la legea de care vorbiti.

Au fost elaborate noi planuri cadru pentru invatamantul preuniversitar, caracterizate de fostul ministru prof. univ. Mircea Miclea drept "mestesug de tampenie". Dvs sunteti multumit de ele sau aveti intentia sa le modificati?

Am unele rezerve fata de aceste planuri cadru, dar lucrurile au avansat suficient de mult, au fost luate anumite decizii, ele conditioneaza alte miscari din sistem. In baza planurilor cadru discutam despre programele scolare, despre manuale care trebuie elaborate in urmatoarele luni pentru ca generatia care va intra in clasa a V-a in 2017 sa le aiba pe banci. Trebuie facute licitatii. Daca reluam intreaga discutie, multe miscari ar fi incetinite sau oprite.

Dar daca aceste planuri cadru nu sunt adecvate, daca sunt "mestesug de tampenie", merita sa continuam constructia pe un schelet defect?

Probabil ca ceea ce putem face cu planul cadru, ca sa incerc totusi sa gasesc o solutie de compromis, ar fi sa discutam cu conducerea Institutului de Stiintele Educatiei si cu cei care au fost implicati in dezbatere pana acum despre numarul de ore pe care trebuie sa le petreaca elevul in scoala si cum se desfasoara ele.

Cred ca numarul acestor ore este foarte mare, solicita mult elevul din punct de vedere psihologic, iar rezultatele nu sunt foarte bune. Putem discuta despre calitatea educatiei si a orelor, dar nu cred ca ne mai putem intoarce asupra discutiei ca atare asupra planului cadru.

Trebuie sa ne asumam decizii luate de institutii, de cei care au participat la dezbatere.

Vorbeati despre respect, el presupune insa si o calitate superioara a actului didactic. Introduceti din octombrie masterul didactic?

Da, il introducem si vom discuta care este forma adecvata. Este esential in acest moment sa ne ocupam de formarea profesorilor. Sistemul e in mare criza de profesori si credem ca ar trebui sa militam pentru un sistem de formare in care profesorii sa aiba dubla specializare.

E greu, mai ales in invatamantul rural, sa ai profesori care sa predea stiintele daca au monospecializare: ca sa isi faca normele didactice au ore in mai multe scoli care pot fi in mai multe sate sau comune, ceea ce le face programul imposibil.

Ati manifestat mereu toleranta zero fata de fenomenul plagiatului, in calitate de profesor si rector, si imediat ce ati fost numit ministru a inceput o adevarata efervescenta a integritatii, cu verdicte, cu evaluari de teze la nivelul universitatilor. Cum va explicati aceasta schimbare brusca de atitudine?

Nu as vrea sa supra-apreciati meritul meu. E adevarat ca am aratat o reactie alergica fata de impostura academica, dar regulamentul nou si Consilul nou de atestare, CNATCDU, au fost puse la punct de dl ministru Curaj, astfel incat sa dea niste rezultate care sa nu poata fi rasturnate.

Ceea ce se intampla acum este ca prin modul hotarat in care eu prezint lucrurile si actionez, am transmis colegilor din invatamantul universitar semnalul ca e momentul sa ne luam in serios misiunea de profesori. Si una dintre principalele dimensiuni valorice ale misiunii noastre este aceea a integritatii. Un profesor trebuie sa fie o fiinta integra care nu face compromisuri cu principalele valori ale educatiei.

Inainte de a reforma CNATCDU, ministrul Curaj a incercat o schimbare radicala a modului de acordare/retragere a titlurilor de doctor care dadea principalul rol scolilor doctorale si reducea mult atributiile Consiliului. Nu au fost acelea niste luni pierdute?

Sunt ministrul Educatiei, aplic legea in vigoare, dar daca ma intrebati ca profesor va spun ca universitatile trebuie sa-si foloseasca autonomia in toate componentele sale si una dintre ele este tocmai aceea de a avea o infrastructura etica solida si credibila. Nu vom rezolva problemele daca vom ramane intr-o stare de minorat fata de minister, de la care sa cerem sa ne rezolve problemele.

Teoretic da, dar a da acest rol unor universitati neevaluate, aceleasi unde a crescut fenomenul plagiatului, nu ar fi insemnat sa punem caruta inaintea cailor?

Poate ca era, dar anumite universitati din Romania ar fi putut sa se achite de aceasta sarcina. UB putea sa o faca inca din 2012. Dar aceiasi actori care in 2012 erau impotriva autonomiei, pentru ca anticipau rezultatul in acel caz foarte mediatizat, au pledat acum pentru autonomia universitara, probabil cunoscand moravurile locale si pentru ca in felul acesta sa nu fie clarificat procesul de curatire a mediului academic.

Exista o lege care prevede exact trecerea acordarii/retragerii titlurilor de doctor in competenta universitatilor, intoarsa in Parlament de presedinte. Cum va raportati la ea?

Nu o vom sustine, nu suntem de acord cu filosofia si principiile ei. CNATCDU deja functioneaza si examineaza multe dosare, nu doar pe cele supra-expuse mediatic.

Ce faceti cu cererile celor 9 doctori care va cer retragerea titlului de doctor? Unul dintre ei a dat in judecata ministerul cerand emiterea ordinului de retragere a titlului.

Legea actuala a CNATCDU functioneaza, au fost facute sesizari in privinta lucrarilor celor 9 persoane, sunt pe rolul comisiilor tehnice. In cazul mentionat de dvs., e firesc, asteptam sa vedem ce va spune instanta.

Exista, intr-adevar, acea ordonanta in virtutea careia oricine poate cere fara sa motiveze retragerea titlului de doctor, eu sunt total impotriva posibilitatii retragerii unui titlu academic prin efectul unilateral al vointei proprii.

Prin analogie va rog sa va imaginati ca un medic, un inginer, care in exercitiul profesiei comite un delict, declara ca renunta la calitatea de medic sau inginer ca sa nu raspunda pentru consecintele negative ale faptelor sale. Putem accepta asa ceva?

Eu insist asupra nevoii de autonomie universitara, dar si asupra raspunderii personale. Cei care au fost in aceasta situatie sa declare motivul pentru care vor sa renunte.

Intentionati sa initiati o modificare a legii pentru a elimina posibilitatea renuntarii la titlu?

Daca se va putea face, sigur ca da.

Intentionati sa reveniti la clasificarea universitatilor pe baza indicilor de performanta?

Lucram la o metodologie, cred ca pana la inceputul lui septembrie o vom avea. Vom discuta in Consiliul National al Rectorilor si, daca timpul va permite, vom incepe un exercitiu de pilotare a acestei metodologii chiar in aceasta toamna.

Incepeti si evaluarea internationala a scolilor doctorale?

Pana la sfarsitul acestei luni trebuie sa primim autoevaluarea de la toate universitatile care organizeaza studii de doctorat si, pe baza expertizei CNATCDU, in septembrie vom putea incepe evaluarea scolilor doctorale.

In aceasta toamna expira inca un an de gratie acordat asistentilor universitari fara doctorat pentru a obtine acest titlu. Luati in calcul inca o amanare sau trageti linia si aplicati legea?

Vom face o analiza serioasa in tot sistemul, vom vedea numarul asistentilor care nu au reusit sa sustina teza, cat de mult conteaza aceasta categorie in structura departamentelor universitatilor. Eu cred ca trebuie sa ajugem sa avem doar asistenti cu doctorat.

Chiar mai mult, consideram ca doctoranzii sa faca munca asistentului si incadrarea sa se faca de la nivel de lector, cum se intampla in universitatile occidentale. Noi punem caruta inaintea cailor si avem asistenti universitari de 50 de ani care nu au doctorat, ceea ce nu e normal.

Daca pleaca asistentii fara doctorat, potrivit evaluarilor din anii trecuti, in unele universitati ar putea aparea probleme imense de personal. In acelasi timp la unele concursuri pentru posturi de asistenti nu exista candidati. Cum puteti face cariera universitara din nou interesanta pentru tineri?

Sunt discipline in care pozitia de asistent sau lector este neatractiva din cauza salariilor. In invatamantul tehnic sau zona IT, de exemplu, diferenta de salarizare dintre cei care lucreaza firme si cei din invatamant este foarte mare deci e nevoie de o regandire a salarizarii. Legea salarizarii va fi un pilon pentru deschiderea universitatilor catre tineri.

Iohannis, reacție despre candidații separați la primăria Capitalei: "Important este să nu ducă la lupte electorale în interiorul coaliţiei"

Preşedintele Klaus Iohannis se teme cu privire la eventuale tensiuni în coaliția de guvernare PSD-PNL după ce partidele au decis să susțină candidați diferiți la primăria Capitalei în...

Președintele PMP: Declinul PSD-PNL a început cu "decizia ridicolă de a-şi anunţa înfrângerea în Bucureşti” înainte de începerea campaniei

Preşedintele PMP, Eugen Tomac, consideră că decizia coaliţiei PSD-PNL de a avea candidaţi separaţi la Primăria Capitalei reprezintă începutul „marii prăbuşiri a partidului unic”,...