Isarescu spune ca taiatul venelor nu e o metoda eficienta de reducere a inflatiei

Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu, a declarat, marti, ca "taiatul venelor" nu e o metoda eficienta de reducere a inflatiei si ca fenomenul este unul complex, fara sa tina doar de tiparirea de bani.

Asa cum taiatul venelor pentru a diminua volumul de sange nu mai este considerata o metoda eficienta in medicina moderna pentru vindecare, si reducerea masei monetare s-a dovedit ineficienta pentru scaderea preturilor, sustine seful bancii centrale.

Guvernatorul a explicat ca, in timp, abordarile economice cu privire la sursele inflatiei au devenit mult mai complexe. Spre exemplu, a spus acesta, s-a descoperit cat de importante sunt veniturile publicului, distribuirea lor si concentrarea acestora in evolutia inflatiei.

Isarescu apreciaza ca nu este corect sa se spuna ca inflatia din Romania apare pentru ca BNR tipareste bani, deoarece nu avem o crestere exploziva a numerarului.

"Banca Nationala tipareste bani, iar numerarul este numai o bucatica din masa monetara din Romania. Si, cu toate acestea, cuvantul se foloseste: inflatia apare pentru ca Banca Nationala tipareste bani... Nu este deloc corect sa folosesti pentru Romania din acest moment, pentru ca chiar nu avem o crestere a numerarului exploziva", a spus Isarescu.

Isarescu a adus doua exemple prin care a aratat cum, in trecut, inflatia ridicata nu a avut legatura cu o crestere a masei monetare: arieratele statului si creditul in valuta.

"La noi au aparut doua lucruri care ne-au dat total peste cap si ne-au aratat cat de periculos este sa te ancorezi cu politica unei tari si cu soarta unei tari intr-o singura directie. Si poate ca aceasta ne-a determinat sa mergem spre tintirea inflatiei.

In anii '90 tineam masa monetara destul de strans, 20% crestere. Inflatia era 300%. ...Aparusera arieratele intreprinderilor de stat", a spus Isarescu.

Guvernatorul BNR a precizat ca toate subventiile implicite si o masa monetara necreata de banca centrala, ci de intreprinderi duceau la un deficit cvasifiscal de 20% din PIB perfect compatibil cu o inflatie de 300%.

"Intreprinderile erau de stat, nu se puteau inchide. Plateau numai creditorii puternici: muncitorii, conducerea si eventual niste amici. Dar nu plateau bugetul statului, nu plateau utilitatile. Erau acestia bani? Bineinteles ca erau bani necreati de BNR", a precizat Isarescu.

De asemenea, Isarescu a explicat ca prin intarirea politicii monetare in anii 2005-2006 au fost atrase capitaluri speculative.

"Dupa aproape 15 ani, prin 2005-2006, o alta perversiune, ca sa o numesc asa: a aparut creditul in valuta. Aproape pe acelasi tipic: noi intaream politica monetara ca sa dam inflatia jos. Intarirea politicii monetare insemna inclusiv dobanzi mai inalte. Intrau capitaluri inclusiv prin intermediul prietenilor nostri, bancherii din bancile comerciale cu capital strain, care ne tineau lectii si ne mai tin, sa nu intervenim si sa lasam creditul in valuta, ca este foarte bun si asa mai departe.

Cu cat intaream mai mult politica monetara, pentru ca acest al doilea canal de crestere a masei monetare era mai exploziv si trebuia sa contrabalansam, cu atat atrageam mai mult capitalurile pe termen scurt, speculative, iar aceasta intarea cursul leului", a mai spus Isarescu.

Inflația scade în ritm de melc, iar prețul benzinei va crește mai repede decât se preconiza, spun estimările BNR

Rata anuală a inflaţiei va continua să scadă în următoarele luni într-un ritm încetinit faţă de anul 2023 şi pe o traiectorie uşor mai ridicată decât cea anticipată în prognoza pe...

FMI face o previziune negativă pentru România. Creșterea economică, revizuită în scădere

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,8% cât estima în octombrie, până la 2,8%, arată cel mai...