Ungaria starneste iar sensibilitatile nationale in Europa

Slovacia a refuzat vizita presedintelui ungar, Laszlo Solyom, la fel ca Romania. In Uniunea Europeana, tensiunile nationaliste fierb sub aparenta pacificare adusa de "stergerea granitelor".

Structura suprastatala UE ar fi trebuit sa rezolve problemele minoritatilor nationale. Intr-o Europa fara granite fizice, ce mai conteaza carei natii ii apartii?

Din timp in timp insa, cate un incident diplomatic demonstreaza ca linistea de la suprafata este doar aparenta: dedesubtul apartenentei europene fierb inca sentimente nationaliste, tensiuni istorice si rabufnesc spaime imperialiste.

O recenta disputa diplomatica dintre Slovacia si Ungaria, ce aminteste foarte bine de ceea ce s-a intamplat si in Romania in urma cu cateva luni, demonstreaza ca problema minoritatilor nationale nu tine de istorie.

Dimpotriva, scrie Financial Times, pune in lumina o tendinta mai complexa, in care proiectul de pacificare al Uniunii incepe sa dea semne de amorteala, desi, in acelasi timp, chestiunea minoritatilor nationale revine cu putere in interiorul granitelor statelor membre.

Luni, ambasadorul slovac a fost chemat la Ministerul de Externe al Ungariei, pentru a da explicatii cu privire la refuzul autoritatilor slovace de a-i permite intrarea in tara presedintelui ungar, Laszlo Solyom. Cu cateva zile inainte, Solyom a incercat sa treaca Dunarea pentru a intra in orasul slovac vorbitor de ungara Komarno.

Premierul slovac Robert Fico a apreciat ca vizita lui Solyom - pentru a participa la dezvelirea statuii fondatorului Ungariei, Sfantul Stefan, primul rege apostolic si patron spiritual al tarii - avea ca scop agitarea minoritatii ungare din Slovacia (reprezentand aproximativ 10% dint totalul populatiei).

Vizita pica prost - concomitent cu aniversarea invaziei cehoslovace din 1968, la care au participat si forte ungare, pentru a inabusi miscarile anticomuniste. Fico a avertizat ca exista riscul unei "violari a suveranitatii Slovaciei".

Disputa slovaco-ungara are similaritati izbitoare cu scandalul similar din Romania. Solyom intentiona sa ajunga in Romania, in 15 martie, cu ocazia Zilei nationale a maghiarilor de pretutindeni, cu o aeronava, insa autoritatile romane nu au aprobat aterizarea aparatului.

Solyom a venit pana la urma in Romania cu autoturismul si si-a declarat surprinderea fata de gestul "neprietenos" si "fara precedent" al autoritatilor romane.

Presedintele roman, Traian Basescu, a explicat dupa cateva zile ca Bucurestiul a anulat autorizatia de survol pentru vizita lui Solyom pentru ca partea ungara a cerut permisiunea de a veni la "autoguvernarea Harghita".

Cu toate ca nu-si amintea nici un precedent, lui Solyom tocmai ii fusese refuzata prezenta, cu ocazia aceleiasi sarbatori, in Voivodina, in Serbia, la etnicii maghiari de acolo.

Scrisoarea presedintelui Partidului Democrat din Voivodina, Agoston Andras, spunea atunci ca "scopul actiunilor de refuzare a vizitei presedintelui ungar a fost acelasi si la Belgrad si la Budapesta: un demnitar maghiar sa nu vorbeasca de autonomie in Serbia".

Aceste probleme apar din cauza felului in care Ungaria intelege sa stranga legaturile cu etnicii maghiari din tarile vecine precum Romania si Slovacia, oferindu-le drepturi speciale in "tara mama".

Bratislava priveste aceste actiuni drept revansiste, amintind de politica germana interbelica in Sudetenland, scrie publicatia citata.

Tensiunile cu Slovacia intervin si pe fundalul introducerii, de saptamana viitoare, a unei legi ce impune amenzi dure celor care incalca regulile promovarii limbii slovace - lege pe care maghiarii o denunta ca incalcandu-le drepturile lingvistice.

Toate aceste certuri, mari sau mici, ridica intrebari cu privire la eficienta mecanismelor si organizatiilor precum Acordul Schengen (care ar fi trebuit sa deschida majoritatea granitelor europene), OSCE (insitutie incapabila sa rezolve vreo disputa) si UE (care nu se implica).

Indiferenta la adresa acestui subiect este periculoasa, intrucat aceste probleme ard mocnit ani intregi inainte de a exploda.

Mai mult de jumătate dintre români votează la europarlamentare cu candidatul preferat la primărie. Ce procente ar putea obține partidele SONDAJ

PSD este creditat cu 28,4% din intenţiile de vot la alegerile pentru consiliile locale, PNL cu 26,7%, AUR cu 14,4%, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro, în luna aprilie,...

Respect, d-le Cîrstoiu: "un medic nu abandonează niciodată"! Câți antreprenori gândesc la fel?

Nu l-am cunoscut niciodata pe medicul Cirstoiu, nu am avut nicio legatura ce el. In schimb, ca si voi, am avut ocazia sa-l vad la lucru pe scena politica damboviteana. Dupa parerea mea, responsabil...