Siguranta de sine, cuvintele pretentioase si stapanirea catorva teorii ale limbajului sunt trucuri ce garanteaza calificativul maxim la proba orala de limba romana din cadrul examenului de bacalaureat, cred liceenii de la Colegiul National "I.L. Caragiale" din Capitala.
"Mie mi-a picat un fragment dintr-o opera istorica despre originea romanilor si m-am descurcat impecabil. Ideea e sa pari sigur pe tine si sa incerci sa folosesti macar cateva cuvinte complicate. Este bine sa nu-ti notezi decat ideile principale din ce vrei sa spui si sa te uiti la profesori cand vorbesti. Eventual, sa-ti tii manile pe birou daca esti mai emotiv. Daca citesti tremurand, vor crede ca nu prea stii si te cam freaca, in cazul asta. Asa ca e bine sa eviti", a marturisit o eleva, luni, dupa iesirea din examen.
Pe langa aparitia sigura si prezentarea calma a argumentarii, cunoasterea unei teorii a limbajului, cum ar fi cea a lui Roman Jakobson, pare sa fie un alt "secret" al succesului.
"Trebuie sa punctezi cateva lucruri la fiecare subiect, ca sa iei calificativul maxim. De exemplu, de multe ori merge cu emitatorul si receptorul, zici autorul e emitatorul, mai identifici un cod, un canal, iar profu' e multumit, dupa aia vorbeste el. Bine, nu spui asta orice ti-ar pica, logic. Dar e foarte usor examenul, cele mai multe sunt texte din ziare si chestii de-astea si te pun sa-ti dai cu parerea, trebuie doar sa ai grija sa spui 'in opinia mea', cand argumentezi. Mai sunt si texte nasoale, de exemplu unuia in fata mea i-a picat ceva dintr-o comedie, cu critica, sau ceva, era sa ia calificativul mediu, dar pana la urma profu' de la clasa a zis sa-i dea avansat. Oricum, nu e chiar de gluma examenu' asta", spune un elev care, desi se descurca in privinta emitatorilor si receptorilor, nu a auzit niciodata de lingvistul rus ale carui teorii le invoca si le utilizeaza.
Daca, in urma cu doi ani, bacalaureatul a fost precedat de un scandal in urma nemultumirilor venite de la Academia Romana, potrivit careia subiectele la proba orala de bacalaureat au fost modificate si cuprindeau multe texte nonliterare, omitand autori cu notorietate, anul acesta subiectele au cuprins, aproape in totalitate, texte nonliterare.
"Nici nu stiu sa fi picat texte literare. Or fi fost, dar in sala unde am dat eu examenul, nu am auzit. Mi-a picat un fragment dintr-un interviu de ziar, a trebuit sa-mi dau cu parerea acolo, a trebuit sa fac si niste cerinte simple de gramatica, nu a fost mare lucru. M-au lasat douazeci minute sa ma gandesc si inca 15 cred ca a durat sa ma asculte. Merge repede examinarea. De multe ori, daca vad ca stii, nu te lasa sa termini. Nu ma deranjeaza ca au schimbat examenul. Oricum, pare mai usor asa", spune o alta eleva de la Caragiale.
Verificarea elevilor, la proba orala de limba romana, cu accent mai mare pe evaluarea capacitatilor de intelegere si argumentare si mai putin pe analizarea unor texte literare din punct de vedere stilistic si gramatical nu reprezinta o noutate, fiind practicata, in trepte, de doi ani incoace. Noutatile bacalaureatului din 2010 constau, in primul rand, in mutarea probelor orale in timpul anului scolar. Astfel, pe parcursul clasei a XII-a, sunt evaluate, prin verificari orale, competentele de comunicare in limba romana (15-17 februarie) si, dupa caz, in limba materna(17-19 februarie). Tot in timpul ultimului an de liceu, elevii vor sustine doua probe de verificare a cunostintelor de folosire a computerului (19-29 aprilie) si de limbi moderne (31 mai-4 iunie).
"Elevii care nu au de sustinut bacalaureatul au venit la scoala. Pentru ca evaluatorii de la bacalaureat sunt profesorii din scoala, am facut un orar special, care sa nu-i includa pe acestia in cele trei zile ale probei orale de limba romana. Nu avem sesizari si nemultumiri in privinta modificarilor facute la bacalaureat, nici ca e iarna, nici ca evalueaza profesori de la clasa", spune directoarea Colegiului "I.L. Caragiale", Gabriela Bancila.
O alta noutate in privinta probelor orale este ca prezenta la acestea este singura care conditioneaza absolvirea examenului. La probele orale nu se primesc note, ci calificative, in functie de un punctaj de la 0 la 100. De pilda, daca un elev obtine intre 0 si 25 de puncte, el primeste calificativul de incepator, insa acesta nu conditioneaza promovarea bacalaureatului. Calificativele de la probleme orale vor fi insa consemnate in certificate de competenta atasate diplomei de bacalaureat. Elevii care nu se prezinta la probele orale au voie sa participe la probele scrise, insa nu pot promova examenul de bacalaureat.
Faptul ca probele orale nu mai presupun note si ca absolvirea lor nu mai influenteaza continuarea bacalaureatului nu le-a scazut insa din importanta, spune directoarea Bancila. "Tremura de emotii mititeii inainte de intrarea la examen, isi doresc punctajul maxim, chiar acesta nu conteaza practic la nota finala. Primesc, insa, acele certificate de competenta si este important sa aiba un calificativ cat mai bun pe ele", explica directoarea liceului.
Cat despre nota finala de bacalaureat, aceasta va fi media notelor obtinute la cele trei probe scrise care reprezinta a doua etapa a examenului. La finalul clasei a XII-a, in cadrul bacalaureatului se vor sustine trei, respectiv patru probe scrise, in cazul elevilor care au studiat in limba materna. Disciplinele de examen vor fi limba romana (28 iunie), o proba obligatorie corespunzatoare profilului (30 iunie), matematica sau istorie, si una la alegere (2 iulie), in functie de profil. La aceasta ultima proba, elevii care au absolvit un profil real vor putea alege intre chimie, fizica, biologie si informatica, iar cei de la profil uman, intre economie, geografie, logica, psihologie si filosofie.
Proba orala de limba romana continua marti si miercuri. In toata tara, la exament participa peste 200.000 de elevi.