A murit Neagu Djuvara

Istoricul Neagu Djuvara a murit joi, la varsta de 101 ani.

Potrivit televiziunilor de stiri, Djuvara suferea de pneumonie si fusese internat acum o luna la Spitalul Victor Babes. Cel mai probabil inmormantarea va avea loc la inceputul saptamanii viitoare.

El fusese decorat, alaturi de filosoful Mihai Sora, cu Ordinul National "Steaua Romaniei" in grad de Cavaler, cea mai inalta decoratie a Romaniei, instituita pentru a recompensa serviciile exceptionale, civile si militare, aduse statului si poporului roman.

Neagu Djuvara si Mihai Sora, cavaleri la 100 de ani. Ce i-au spus lui Iohannis cand i-a decorat (Foto&video)

Totodata, anul trecut Iohannis l-a inaintat in grad, alaturi de Mircea Ionescu-Quintus.

Djuvara primise de asemenea, in august 2016, si titlul de cetatean de onoare al Bucurestiului.

Viata, opera si exilul la Paris

Neagu Djuvara, nascut pe 18 august 1916, la Bucuresti, intr-o familie de origine aromana.

Si-a luat licenta in istorie la Sorbona, in 1937, si trei ani mai tarziu a devenit doctor in Drept, la Paris. In 1972, a obtinut doctoratul in Filosofie, tot in capitala franceza, urmand ca, in 1987 sa primeasca Diploma Institutului National de Limbi si Civilizatii Orientale din Paris.

A fost curier diplomatic in legatura cu negocierile de pace cu Uniunea Sovietica, la Stockholm, unde a plecat pe 23 august 1944 si a ramas pana in 1947.

A urmat exilul la Paris, unde a fost secretar general al Comitetului de Asistenta a Refugiatilor Romani, a colaborat cu Radio Europa Libera si mai multe fundatii. A petrecut 23 de ani in Republica Niger, in calitate de consilier diplomatic si juridic al Ministerului nigerian al Afacerilor Straine, de unde s-a intors, in 1984, la Paris.

Dupa Revolutia din 1989, Neagu Djuvara a revenit in Romania, unde a fost profesor-asociat la Universitatea din Bucuresti pana in 1998.

Un sustinator al cercetarilor referitoare la istoria romanilor, preocupat, in special, de filosofia istoriei, Neagu Djuvara a scris 20 de volume, de specialitate si memorii, intre care se numara "Civilizatii si tipare istorice. Un studiu comparat al civilizatiilor'" (Paris, 1975), premiata de Academia Franceza in 1976, "Intre Orient si Occident. Tarile romane la inceputul epocii moderne" (1995), "O scurta istorie a romanilor povestita celor tineri, seria Istorie" (1999) si "Amintiri din pribegie" (2005).

Numele sau apare pe mai multe volume colective, precum "Aromanii: istorie, limba, destin" (1996, 2012) si "Cartile care ne-au facut oameni" (2010).

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...

Ciolacu susține că nu există riscul ruperii coaliției: ”Ce voiaţi? Să stau la televizor să spun: "m-am gândit eu că e mai bun Piedone"?”

Marcel Ciolacu nu crede că decizia privind candidaturile separate la Primăria generală a Capitalei va afecta în vreun fel coaliția formată din PSD şi PNL. El susţine că membrii alianţei...