D. Dobrincu, despre "nebanuita abilitate" a lui Ceausescu si Becalizarea Romaniei

Societatea romaneasca este in deriva, dominata de un populism extrem de periculos mai ales intr-o tara insuficient de asezata si aflata in criza, ca a noastra. Iar comunismul explica multe, dar nu explica totul, subliniaza istoricul Dorin Dobrincu.

Intr-un interviu acordat Ziare.com cu prilejul lansarii volumului "Istoria comunismului din Romania. Documente Nicolae Ceausescu (1965-1971)", cercetatorul Dorin Dobrincu vorbeste despre efectele comunismului in societatea romaneasca actuala, regasite in aspecte precum continuitatea elitelor sau consolidarea unora dintre marile averi, dar si in atitudinile noaste, fie ca vorbim despre lipsa de responsabilitate individuala sau de lipsa de respect fata de ceilalti.

Totodata, populismul ajuns acum la putere risca sa duca la mari tulburari si chiar la violente, avertizeaza fostul director al Arhivelor Nationale, care mai spune ca notiuni precum schimbare, modernizare sau reforma au fost golite de continut in Romania.

Dorin Dobrincu are convingerea ca societatea trebuie sa-si identifice prioritatile si sa se recladeasca in jurul unor valori pe care le clameaza, dar pe care in realitate nu le respecta. "Schimbarea de profunzime nu este posibila fara implicarea multor oameni si fara tenacitatea de a nu ceda la primul obstacol intalnit", subliniaza acesta in interviul acordat Ziare.com.

Cui se adreseaza acest nou volum din "Istoria Comunismului din Romania" si ce ne puteti dezvalui in legatura cu principalele concluzii?

Acest volum, aparut la Editura Polirom, se adreseaza tuturor celor interesati de istoria comunismului romanesc in general, de cea a inceputului perioadei Nicolae Ceausescu in special.

Si nu ma gandesc doar la specialisti, desi este vorba de un volum de factura academica, ci si la oameni care pur si simplu vor sa stie mai mult despre cum functiona partidul-stat in cea de-a doua parte a anilor '60-inceputul anilor '70. Si vor sa stie bazandu-se pe surse, pe fapte diverse, cunoscand situatii din politica interna si internationala, afland date despre biografiile oamenilor care au controlat Romania atunci si mult dupa, avand posibilitatea de a face rapid conexiunile necesare.

Cele 102 documente incluse in volum provin mai ales din Arhivele Nationale ale Romaniei, dar si din Arhiva Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii. Ele au fost produse de CC al PCR, de Ministerul Afacerilor Interne si de Securitate.

Fiind vorba de o uriasa baza documentara, inevitabil am operat o selectie, pastrand documente relevante, incercand sa acoperim temele mari din Raportul final al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania.

Documentele in discutie releva faptul ca dupa preluarea puterii, in martie 1965, Nicolae Ceausescu a dovedit o nebanuita abilitate in consolidarea ei.

A acumulat functii si atributii, si-a numit oameni de incredere in structurile importante, treptat marginalizandu-i sau eliminandu-i pur si simplu pe posibilii sai competitori sau contestatari in partid. A condamnat perioada precedenta, dominata de Gheorghe Gheorghiu-Dej, a condamnat cultul personalitatii acestuia, pentru ca ulterior sa-l instituie si sa-l extinda pe al sau.

Asa numita liberalizare a regimului si-a aratat curand limitele, destul de repede iesind la iveala tendintele de restalinizare. A avut loc o reideologizare treptata, Partidul Comunist consolidandu-si pozitia in toate domeniile.

Partidul-stat controla cu atentie economia, cultura, cultele, sistemul de invatamant, nasterile (decretul 770/1966 marca practic controlul asupra corpului femeilor), comportamentul tinerilor (s-a ajuns la interzicerea portului pletelor, barbilor, blugilor in institutii sau chiar pe strada), plecarile cetatenilor romani in strainatate sau intrarea turistilor occidentali in Romania.

Rolul nomenclaturii si al activistilor a devenit si mai important. De asemenea, Ceausescu a instituit un control direct si strict asupra Securitatii si Militiei.

Relatiile cu strainatatea, in special cele cu Occidentul, au fost marcate de duplicitate. Pe de o parte, relatiile diplomatice au fost intarite (amintesc vizitele presedintilor francez Charles de Gaulle si american Richard Nixon in Romania) sau extinse (reluarea celor cu Germania Federala), iar pe de alta parte discursul intern, mai ales in sedintele de partid sau ale sistemului represiv, releva persistenta gandirii staliniste, considerandu-se ca tara era victima unui mare complot imperialist.

Ceausescu a jucat cartea distantarii de Moscova si a demnitatii nationale, momentul cel mai cunoscut fiind din august 1968, cand a condamnat interventia militara a URSS si a altor sateliti in Cehoslovacia.

Ceea ce i-a scapat, esential de altminteri, a fost democratizarea promovata prin Primavara de la Praga.

Basescu, despre comunism: Cei din generatia mea am fost manipulati

Prezent la lansare, presedintele Traian Basescu si-a exprimat convingerea ca ar fi necesar si un volum dedicat efectelor produse de comunism dupa 1989. La ce credeti ca se refera si care este opinia dumneavoastra, in ce zone identificati aceste efecte?

Cred ca presedintele a inteles (si) din lectura volumului recent aparut, probabil din alte lucrari si din experienta ca exista o legatura directa, doar aparent ciudat de stransa, intre prezent si trecut, in special a celui apropiat.

Efectele comunismului se vad pe diferite paliere, fie ca vorbim de continuitatea elitelor politice, administrative, economice, culturale, de modul in care s-au coagulat, cum s-au structurat diferite partide, cum s-a facut o mare parte a privatizarii, cum s-au facut multe din marile averi in postcomunism, cum au continuat sa functioneze retele de influenta politica sau ale fostei Securitati, cum s-au constituit mari trusturi de presa utilizate fara menajamente in disputele politice, in razboaiele culturale, de valori.

Efectele comunismului s-au vazut si inca se vad in atitudini: fata de proprietate, de munca, de responsabilitatea individuala, in precaritatea solidaritatii sociale, in defetismul coroziv, in lipsa de buna credinta, in lipsa de respect fata de ceilalti, in evacuarea bunului simt din spatiul public (ajuns, daca ne amintim bine, doar slogan politic, golit de continut).

Cui ii pasa daca Voiculescu a colaborat sau nu cu Securitatea?

Cat de importante mai sunt, din punctul dumneavoastra de vedere, aspecte din istoria noastra recenta precum colaborarea cu fosta Securitate?

Foarte importante. Alaturi de altele. Este vorba de aspectele putin placute ale istoriei noastre recente.

Multi dintre "oamenii onorabili" din societatea noastra au in spate povesti de viata complicate, pe care au incercat sa si le ascunda cu grija. Este vorba de cariere, de ascensiuni datorate integrarii in sistemul comunist, in partid, nu de putine ori relatiei cu Securitatea, denuntarii unor colegi, chiar rude sau prieteni in aparenta, din interes, din invidie sau din teama.

Dincolo de cazurile individuale, care au importanta lor, desigur, mai important este sa intelegem nivelul de integrare reusit in anii comunismului, conformismul social generalizat, adaptarea in diverse forme a cvasitotalitatii populatiei, duplicitatea, egoismul exacerbat, solidaritatea sociala redusa.

Daca intelegem aceasta, intelegem si de ce postcomunismul a aratat asa cum il stim, asa cum il vedem.

Adevarul despre Legea Lustratiei - Interviu Ziare.com

In Cehia comunistii ar putea reveni la putere, in premiera dupa 1989. Ar trebui sa ne ingrijoram, pe fondul crizei economice mondiale? In Romania mai este posibil asa ceva?

Nu cred ca in Romania este posibila intoarcerea la comunism. Macar si pentru ca nu exista o forta politica demna de luat in seama care sa aiba un asemenea proiect.

In schimb ne aflam in plina dominatie a populismului. Populismul exista in orice societate, dar devine periculos mai ales in tarile care inca nu sunt suficient de asezate din punct de vedere institutional si societal. El este cu atat mai periculos in perioade de criza. Iar noi suntem intr-o asemenea situatie.

Mai mult, in Romania populismul a ajuns la putere, supralicitand in continuare. Stim din trecutul nostru ca iresponsabilitatea politica poate afecta grav stabilitatea, evolutia tarii.

Din pacate, ceea ce am vazut in ultima perioada si ceea ce vedem in continuare nu imi da prea multe motive de optimism. Cel putin nu pe termen scurt.

Coalitia Antidiscriminare: Ponta si Antonescu sa opreasca Becalizarea Romaniei (Video)

Se discuta in aceste zile despre "Becalizarea Romaniei", iar Radu Ioanid caracterizeaza drept "mizerabila" asocierea PNL cu Gigi Becali. Sunteti de acord cu existenta acestui fenomen social si politic? Daca da, care credeti ca sunt cauzele lui? Sunt legate de comunism? Care anticipati ca vor fi efectele pe termen mediu si lung si ce ar trebui facut?

Cum cred ca am anticipat deja, societatea romaneasca este una in deriva - nu ca ar fi fost vreodata foarte bine structurata in jurul unor valori moderne, civice, bazate pe respectarea legii. Mai mult chiar, au ajuns sa fie incalcate si cutumele sociale validate in timp. Cauzele sunt deopotriva in trecutul si in prezentul nostru. Ele se amplifica intr-un mod incredibil chiar pentru noi, cei care ne-am nascut, ne-am format si am ales sa ramanem aici.

Evident ca nu pot fi de acord cu acest fenomen ingrijorator de recadere in primitivism, in impunerea vocabularului si atitudinilor suburbane.

Comunismul explica multe despre starea actuala a societatii romanesti, dar in niciun caz nu explica totul. Exista foarte multe probleme si in trecutul nostru de dinainte de comunism, discutate mai mult in anii din urma, dar inca insuficient.

In acelasi timp, degradarea spatiului public are si explicatii care tin mai ales de realitatile de dupa 1989. Amestecul de nationalism, fundamentalism religios, atitudinea agresiva contra minoritatilor, incitarea la ura, utilizarea amestecata a simbolurilor fasciste si comuniste nu pot decat se ne ingrijoreze.

Istoricii stiu poate mai bine decat alti locuitori ai cetatii ca acestea au fost ingrediente care au dus mai peste tot la mari tulburari politice, sociale, chiar la violenta extinsa.

Convingerea mea este ca societatea trebuie sa-si identifice prioritatile, sa se regandeasca, sa se recladeasca in jurul unor valori. Ma refer la respectarea libertatii, a democratiei, a egalitatii in fata legii, a statului de drept, a drepturilor omului, a demnitatii umane etc. Valori care sunt clamate oficial, tara fiind membra a unui club select, Uniunea Europeana. In realitate, lucrurile nu stau asa.

Pare sa nu existe o masa critica apta sa miste lucrurile in sensul dorit. Daca nu reusim sa ne adunam in jurul acestor valori, ma tem ca decalajul intre Romania si tarile occidentale se va mentine, poate chiar se va adanci. Aceea cu siguranta va fi o societate in care multi oameni nu ar vrea sa traiasca. Intrebarea este: sunt ei destul de multi? Si daca da, fac ei ceva sau pot face ceva ca sa schimbe lucrurile?

S-a vorbit atat de mult despre schimbare, modernizare, reforma etc. incat cuvinte care altundeva au un sens, au ajuns sa fie golite de continut la noi. Daca vrea cineva sa faca ceva si declara acest lucru imediat este suspectat fie ca are ganduri ascunse, fie ca utilizeaza o retorica laudaroasa, eventual transmitandu-i-se ca tot ceea ce spune il priveste doar pe el, ca daca isi asuma obligatii publice acestea sunt doar ale lui.

Schimbarea de profunzime nu este posibila fara implicarea multor oameni si fara tenacitatea de a nu ceda la primul obstacol intalnit.

Editorii volumului, printre care sunteti si dumneavoastra, arata ca anul 1968 a fost un "moment-cheie", fiind anul din care incep sa apara clar "germenii sistemului" pe care Nicolae Ceausescu l-a dezvoltat in deceniile urmatoare. Ca istoric, sunteti de parere ca traim si in acesti ani un astfel de moment cheie? Daca da, ce perspective se intrevad?

Inclin sa cred ca traim "vremuri interesante". Multi concetateni au crezut pana cu putin timp in urma ca anumite procese istorice sunt ireversibile in Romania. Iata insa ca a aparut indoiala.

Daca asupra istoriei am suportul documentar si instrumentarul stiintific pentru a propune interpretari, in privinta influentei prezentului asupra viitorului sunt prudent. Avand in vedere criza multipla prin care trecem de ani buni, confruntarile din lumea politica si din societate, contextul international etc., se pare ca ne aflam intr-un moment important.

Nu stiu daca unul "cheie", dar in orice caz important.

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...

Ciolacu susține că nu există riscul ruperii coaliției: ”Ce voiaţi? Să stau la televizor să spun: "m-am gândit eu că e mai bun Piedone"?”

Marcel Ciolacu nu crede că decizia privind candidaturile separate la Primăria generală a Capitalei va afecta în vreun fel coaliția formată din PSD şi PNL. El susţine că membrii alianţei...