Ziare.com

Invitatii Ziare.com Vladimir Tismaneanu: Emil Bobu sau elefantiazisul servilismului

Luni, 14 Iulie 2014, ora 10:13

   

Invitatii Ziare.com Vladimir Tismaneanu: Emil Bobu sau elefantiazisul servilismului
Intre lacheii lui Nicolae si ai Elenei Ceausescu, nimeni n-a egalat slugarnicia abjecta a lui Emil Bobu (1927-2014). Nici macar Manea Manescu, cunoscut pentru modul cum isi indoia corsetul spre a-i saruta mana "tovarasei".

Secretar al CC, membru al Comitetului Executiv, adjunctul primei doamne in fruntea Comisiei de Cadre a CC, Bobu traia un veritabil extaz tarandu-se, aproape la propriu, in fata celor doi "eroi intre eroi".

A murit Emil Bobu, inalt demnitar pe vremea lui Nicolae Ceausescu

Parvenit paradigmatic, produs desavarsit al ororii comuniste in raport cu valoarea, Bobu a intruchipat mizeria morala a castei profitocratice care a fost nomenclatura comunista.

Fostul ucenic strungar de la Atelierele Nicolina din Iasi s-a catarat cu abila viclenie pe scara puterii totalitare. Ascensiunea sa s-a derulat mai intai in Ministerul de Interne, apoi, dupa 1954, in aparatul de partid, in cadrul Directiei Organizatorice condusa de Nicolae Ceausescu.

In aceste conditii, a devenit unul dintre membrii grupului de activisti de nivel mediu pe care s-a bazat Ceausescu in lupta pentru putere de dupa moartea lui Dej. Oameni ca Ilie Verdet, Emil Bobu, Ion Iliescu, Vasile Patilinet, Cornel Onescu, Constantin Dascalescu, Manea Manescu, Dumitru Popescu, Stefan Andrei, Paul Niculescu-Mizil, Ion Stanescu au garantat victoria lui Ceausescu in lupta impotriva baronilor lui Dej.



Lipsit de vointa si de constiinta, Bobu indeplinea fara murmur poruncile venite de sus. Era oportunist, conformist si fricos. Terorizat de superiorii sai, teroriza la randul lui taranii si isi umilea subalternii.

Imi amintesc ce-mi povestea despre el un cunoscut jurnalist care lucrase la ziarul judetean din Suceava. Procurorul pe puncte Bobu ajuns prim-secretar judetean era aparatcikul perfect. Mediocru, marginit, fara urma de imaginatie, rudimentar ca gandire si troglodit cultural, acesta era tipul uman construit si incurajat de regim.

Ceausescu l-a identificat ca pe un lacheu demn de deplina sa incredere. Facea drepti nu numai in fata cuplului, ci si in fata delfinului Nicusor. Statea sluj si in fata labradorului favorit al tiranului, ii spunea duios: "Fiti cuminte, tovarase Corbu!"

Din punctul de vedere al filosofiei politice, stalinismul a fost o forma paroxistica de voluntarism, iar aceasta caracterizare este perfect valabila si pentru regimul lui Ceausescu. Este vorba de o forma de totalism (corolarul politico-filosofic al totalitarismului), o doctrina care afirma superioritatea intregului asupra partilor componente, primatul ineluctabil al societatii asupra individului.

Pentru regimul comunist din Romania, dar si pentru cel sovietic, individul era un simplu element de raportare abstracta, o rotita din Marele Mecanism. Sursa puterii era monolitul de partid, dictatul colectiv al birocratiei de partid reflectat in postulatele secretarului general.

Pentru a-si consolida hegemonia, Ceausescu a acccelerat maniacal rotatia cadrelor, umilindu-i astfel pe magnatii birocratiei partidului-stat, care erau privati de posibilitatea de a-si crea propriile fiefuri. Liderul roman, urmand modelul lui Stalin, nu a ingaduit aparitia unor centre alternative de autoritate, iar cei care au ignorat aceasta realitate au platit scump chiar si pentru sovaitoare incercari de a introduce dezbateri minimale in areopagul de partid (Gheorghe Apostol, Constantin Parvulescu, Virgil Trofin,Cornel Burtica).

Impreuna cu Ion Dinca si Constantin Dascalescu, Emil Bobu a jucat constant si fara nicio rezerva rolul de ciomag al lui Ceausescu.

Chiar daca mostenirea teoretica leninista nu era invocata foarte des in Romania de dupa Declaratia din 1964, spre deosebire de alte tari comuniste, Ceausescu nu a renuntat niciodata la regulile spartane instituite de partidul bolsevic dupa martie 1921 (eliminarea oricarei forme de democratie intra-partinica, interzicerea fractiunilor, centralismul birocratic, omnipotenta secretarului general).

El nu putea nici macar sa conceapa posibilitatea unui conflict "fractionst", criminalizat aprioric, si incuraja o perspectiva ierarhic-militarista asupra rolului si structurii partidului.

In conditiile in care, in mintea sa sectara, partidul si liderul se suprapuneau, cultul partidului presupunea zeificarea liderului.

Ritualuri bizantine de glorificare erau astfel contopite cu pretentii de ortodoxie marxist-leninista, in timp ce inspaimantatii lachei rivalizau in elogierea neegalatei "creativitati" si a "vizionarismului" prea iubitului Conducator. Cu exceptia lui Enver Hoxha, nici un alt lider est european, in perioada post-stalinista, nu a reusit sa construiasca un cult al personalitatii atat de coercitiv, sistematic si teatral.

In chip ironic, tocmai acest ubicuu, ubuesc si sufocant cult al personalitatii l-a consacrat pe Ceausescu pentru eternitate in istoria credintelor marxiste. Locotenent dispus sa renunte si la ultima farama de demnitate, Emil Bobu a fost unul din stalpii acestui cult desantat al familiei Ceausescu.

Acesta a fost sumbrul climat socio-politic in care halucinantul cult al lui Ceausescu a putut sa prinda fiinta si sa prospere.

Fiul cel mic, Nicu, parea destinat, conform acestui scenariu, sa mosteneasca tronul tatalui - scandari menite sa anticipeze acest viitor moment puteau fi auzite auzite la reuniunile Cenaclului Flacara ("al Tineretului Revolutionar"): "Ceausescu Junior/Viitor Conducator".

Urmand exemplul mamei sale, mezinul familiei devenise "om de stiinta de reputatie internationala" si autor al unor carti de fizica nucleara. Impreuna cu Stefan Andrei si Ion Traian Stefanescu, Emil Bobu s-a ocupat de pregatirea scenariului dinastic.

Nu exagerez in niciun fel afirmand ca, odata cu Ceausescu, bizantinismul a triumfat in cultura politica a comunismului romanesc: intrigile, eliminarea dusmanilor prin intermediul unor conspiratii de culise, incurajarea gandirii dedublate (doublethink) si discursul paralel, demagogia ca patologie nationala, dispretul pentru autenticele preocupari etice, manipularea si delatiunea, toate aceste caracteristici ale unei directii din mostenirea Imperiului de la Rasarit, recuperate si impuse de catre Stalin, au fost imbratisate de Ceausescu si si-au atins apogeul in travestiul care a fost cultul personalitatii sale.

Membrii aparatului de partid erau uneori deranjati de tot acest carnaval, dar nu puteau decat sa se bucure de efectele psihologice ale cultului, in special de cauterizarea oricarei gandiri critice. Ei nu trebuiau decat sa asculte orbeste indicatiile conducatorului si, atat timp cat nu ii aduceau vreo ofensa, li se permitea sa-si pastreze privilegiile (sau cel putin o mare parte din acestea).

Din acest punct de vedere, regimul din Romania nu era decat un gen al speciei politice corect definita drept dictatura nomenclaturii.

Asa cum se arata in raportul final al Comisiei prezidentiale pentru analiza dictaturii comuniste din Romania, Emil Bobu a fost unul dintre cei direct responsabili pentru catastrofa totalitara.

Cei cativa ani de binemeritata inchisoare pe care i-a facut dupa 1990 nu l-au trezit moral. Nu a exprimat niciodata vreun regret autentic pentru participarea sa la un sistem politic liberticid.

Din pacate, tipul uman simbolizat de Emil Bobu nu a disparut odata cu prabusirea regimului pe care acesta l-a servit in chip maniacal. Mentalitatea si practicile securiste nu au disparut.

Despre ce vrei sa scriem?

Citeste mai multe despre Bobu murit Bobu comunism Ceausescu
Sursa: Ziare.com

Articol citit de 2456 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
15 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Ce vremuri mai dr Viorel !!! Ce pacat ca te-ai nascut prea

tarziu. O sa-ti povesteasca tata-socri Sarbu, tot ce ai pierdut, dar si ce ai putea sa recuperezi astazi.
Traiasca Republica Socialista...

NB. Cit despre pedigree-ul lui Tismaneanu, vad ca asta pare mai important decat ceea ce povesteste despre ceilalti puisori de comunisti...

Pacat, esentialul estein text, nu in "calitatea" autorului. Cine nu invata din trecut, nu va avea viitor!

 

Vladimir! Ti-ai intrebat parintii inainte sa deschizi gura?

Taica-tu a fost prieten bun cu Bobu.

 

Căpățană Președinte!.Fileață ministru de interne!

“In viata vietilor mele nu am fost activist pla­tit al nici unei organizatii a PCR sau UTC." – Vladimir Tismaneanu in dialog cu Armand Goșu.Vaaaaai! Pe bune? tre să te credem,roșule?

Gașca defunctului CC al IICCMER, in frunte cu secretarul său general, tovarașul Vladimir Tismaneanu, continuă să inunde presa ungro-rusă de limbă romană cu vocalize pe tema “abuzului" comis asupra profesorașului de provincie – Maryland e, totuși, cam pe la țară. Tov. Mihaieși e, probabil, cel mai amuzant dintre ciraci iar frumoasa tov. Mungiu – culmea! – cea mai acidă dintre foștii tovarăși de drum ai lui Volodea, recomandandu-i, intr-un acces de lucididate, să se salveze de propria-i persoana.
Cine este acest “abuzat" al “regimului pontocratic" (altă aberație marca (Kl)Tismăneanu) facem astazi un intermezzo, inainte de partea a II-a la “Schreib-Kampf-ul Final al lui Tismăneanu", si publicam, in premiera si exclusivitate “Autobiografia lui Vladimir Tismaneanu", insotita de cateva documente ale Securitatii, care ne-au intrat, intamplator, in posesie.

Ce ciudatenii avem: Intr-unul dintre documentele “strict secrete", din anul 1985, se afla relații despre sora lui, Rodica, considerată de Securitate cam “ușuratică" și care, deși a stabilit “o legatură cu organele", primește aviz negativ pentru a pleca la Volodea, de la direcția specializată a DSS, deținatoare a Cazului Tismaneanu, respectiv UM 0617. UM 0544, “mama" CIE-DIE, intervine oficial pentru a se reanaliza avizul negativ, afirmand ca exista niste “măsuri informativ-operative" intreprinse impreună cu Rodica Tismaneanu, si, ca atare, este necesar ca aceasta sa plece la fratele ei pentru a-si continua misiunea. Care este ciudațenia?, o să ziceți. Păi, UM 0617 este Directia II Contrainformații economice a Securității. Ce treabă are Contraspionajul economic cu Volodea Tismaneanu?

“Tismăneanu, Vladimir. Născut la 4 iu­lie 1951, la Brasov. Absolvent al Facultății de Filosofie din București. Sociolog la Institutul de Proiectări pentru Construcții Tipizate. Lector al comisiei de propagandă a Comi­tetului Municipal Bucuresti al Partidului Comunist Roman. In octombrie 1981, «pe baza avizului UM 0617, indicativ 271/S.I., a plecat intr-o călătorie turistică in Franța și Spania, impreună cu mama sa, și a trădat»“.

De notat ca terminologia de “trădare" era folosită de Securitate doar pentru propriile cadre. Pe cine să “trădeze" un tanăr de 30 de ani? Pe colegii săi de la “Convingeri comuniste"? Nu. In cazurile de persoane normale, să zicem, se folosea expresia “a ramas in străinătate" sau “a fugit in străinătate". Nu “a trădat". Dar să trecem și peste asta. A băgat de la el securistul care a scris nota… Dar, totuși, de ce să-și fi dat avizul Directia de… Contraspionaj economic?
>>>>>>>>>>>

 

Cei care-l publica pe Tismaneanu

sunt la fel ca si el.Pentruca cine se aseamana se aduna.In oricare etapa este nevoie de oportunisti,si din asa ceva se poate trai bine.As astepta niste volume ale lui Tismaneanu cu "Lupta lui Tata pentru eliberarea Romaniei".

mai tismanene,

n-ai scris matale o carte cu si despre ion iliescu?!acum ne invetzi ce inseamna servilismul...mai ales ca esti profesor prin SUA si nu esti sarac!!!rushinica tov.Tisminețki!

Mai Volodea

care din fotografia cu Ceausescu e tatal tau ?Sau poate el era mai mare,avand rangul de stalinist. Mult ne-am maicoborat Doamne dupa "revolutie" punand vechile slugi ca stapani.

PE NTRU MOS GERILA

Cine nu invata din trecut nu va avea viitor.La vremurile de azi trebuie o rectificare : Cune nu invata din trecut,nu va putea sa-l refaca.Lupta dintre romani si romani,ne dovedeste aceasta.Faptul ca Tismaneanu e publicat cu atata zel,dovedeste ca e nevoie de oameni ca el.Are vreo decoratie ? Nu ? Pacat.

 

 
 

 

Din tot acest comentariu, Tismaneanu se omite chiar pe sine.

Hai, Volodea, mai las-o jos cu lacheii , ca si tu ai facut parte dintre ei! Esti chiar ultimul individ care sa ne spuna de Ceausescu. La fel si Cristoiu sau Cristian Preda, absolventi ai Academiei Stefan Gheorghiu, loc pe unde si Vladimir Tismaneanu a calcat.

 
 

 

 

Si,

Nu mai sunt de-alde Emil Bobu?Dar Zgonea(era să zic Zeroni...),de ce factură este?Si au mai fost si vor mai fi,doar stăpanul de moment ,pare altul..

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor