Primavara firava din iarna ideologica a Europei de Est

In noaptea de 20 spre 21 august 1968, jumatate de milion de militari est-germani, sovietici, bulgari, unguri si polonezi patrundeau in Cehoslovacia pentru a restabili socialismul in numele unei asa-zise "suveranitati limitate", expresie conceputa, in graba, de Leonid Brejnev, ca justificare a incalcarii dreptului international.

Intreaga desfasurare de forte din Cehoslovacia, lipsa unei reactii ferme din partea Occidentului si acordul tacit al Washingtonului, care fusese anuntat prin ambasadorul Dobrinin inca de la orele 20 ale zilei de 20 august de iminenta pedepsire a deviationistilor de la Praga si de la Bratislava, aveau sa confirme faptul ca URSS continua sa fie hegemonul Europei Rasaritene.

Dar, daca pe termen scurt URSS isi consolida puterea, pe termen lung se intrezareau semnele timpului, iar pozitionarea impotriva invaziei a Romaniei si Iugoslaviei, o lovitura data "unitatii de monolit" a lagarului sovietic, reprezenta un semnal evident al inceputului sfarsitului erei comuniste europene. In acest angrenaj politico-diplomatic si militar, Romania, prin vocea lui Nicolae Ceausescu, isi sustinea independenta fata de Moscova, inceputa cu retragerea trupelor sovietice (1958) si consemnata propagandistic de Declaratia din aprilie 1964.

Prieten al lui Dubcek si sustinator fervent al "neamestecului in treburile interne", liderul comunist roman avea sa devina vedeta politica a momentului. La aproape cinci decenii de la invazia trupelor celor cinci tari semnatare ale Tratatului de la Varsovia intr-o tara "vecina si prietena" - expresie des folosita de Ceausescu - documentele, analizele si aducerile aminte ale martorilor la evenimentele de la Praga, Budapesta si Bucuresti vin sa intregeasca opinia conform careia Romania s-a pozitionat corect atat din perspectiva dreptului international, cat si din aceea a preceptelor ideologice ale lumii comuniste.

Ziaristii Ilie Ciurescu si Romulus Caplescu, martori alaturi de tatal meu, Dumitru Tinu, la evenimentele petrecute in urma cu 47 de ani la Praga si la Bratislava, vorbesc in interviurile pe care mi le-au acordat pentru cartea mea, "Scinteia de la Praga", despre atasamentul pe care cehii si slovacii il manifestau fata de romani, priviti ca "Dumnezeii relatiilor internationale" (Ilie Ciurescu, Aduceri aminte din Cehoslovacia 1968 (I), in Andrei Tinu, Scinteia de la Praga, Ed. Cetatea de Scaun, Targoviste, 2015, p. 303), dar si adeziunea romanilor, nu numai cei adunati in ziua de 21 august in Piata Palatului din Bucuresti, pentru politica lui Ceausescu.

Se pune intrebarea, atunci ca si acum, daca interventia militara putea fi oprita, daca primavara pragheza ar fi putut continua, daca drumul catre socialismul cu fata umana ar fi avut sanse reale de reusita. Se vorbeste despre similitudinea dintre criza cehoslovaca si cea actuala din Ucraina, cu toate ca interesul celor doua mari superputeri ale lumii celui de-al saptelea deceniu al secolului XX era acela de a-si pastra fiecare zona de influenta intacta, in timp ce lupta actuala se da pentru largirea influentei (de catre SUA), respectiv recapatarea sferelor de influenta (pentru Rusia).

Revenind la pozitia Romaniei, in speta a lui Ceausescu fata de interventia brutala din Cehoslovacia, opinia mea este ca regimul comunist de la Bucuresti a manifestat deschidere fata de Occident, iar destinderea interna si-a aratat roadele pana in a doua jumatate a anilor '70, cand Ceausescu, constient de insuccesul unei operatii de umanizare a socialismului sau pur si simplu influentat de turneul asiatic, a inceput sa inchida robinetul liberalizarilor din deceniul precedent.

A fost o perioada de deschidere nu numai in Cehoslovacia, intreg lagarul socialist isi traia firava primavara a iernii ideologice.

Andrei Tinu este cadru didactic al Universitatii "Titu Maiorescu" din Bucuresti, vicepresedinte al Autoritatii Nationale pentru Cetatenie, vicepresedinte al Tineretului Social Democrat si autorul cartii "Scinteia de la Praga".

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Primul Congres Forţa Dreptei. Formaţiunea îşi alege conducerea naţională şi îşi prezintă candidaţii

Primul Congres al Forţa Dreptei este organizat, sâmbătă, la Palatul Parlamentului, formaţiunea urmând să îşi aleagă conducerea naţională şi să îşi prezinte candidaţii la alegerile...

Cine câștigă Primăria Capitalei, potrivit celui mai recent sondaj. Candidatul PSD+PNL, la pământ. Prezența la vot, în creștere

România se pregătește de alegeri. Europarlamentarele vor avea loc în aceeași zi cu localele. ARA Public Opinion a realizat o cercetare sociologică în legătură cu evenimentele ce vor avea...