La mormant, la Ceausescu (Opinii)

Ca in fiecare an, palcuri de melancolici se prezinta, dupa convocator, la mormantul lui Ceausescu, ca un prinos de alean pentru cel ce le-a inraurit parinteste destinele.

Activisti cu caciuli brumarii si foste sefe de sala la "Alimentara" isi clameaza consecvent, pe 26 ianuarie, efuziunile sentimentale fata de carmaciul lor iubit, care i-a parasit tocmai cand capitalismul se afla in "descompunere".

Din recuzita lor nu lipsesc pagini din "Scanteia", discursuri patetice, slove de recviem si cate un necrolog interupt de sughituri. Conform ordinii de zi, un madrigal pe teme din "Internationala" precede lacrimi de adio sterse cu colturi de batic sau maneca de cojoc Alain Delon.

Mai importanta decat aceste ritualuri, sfarsite invariabil cu crestinescul "Dumnezeu sa-l ierte", pe cel care a secerat biserici, este cresterea sa post-mortem in sondaje ad-hoc.

Intr-o tara normala, acolo unde pasii spre mai bine sunt reali, asemenea tendinte nu exista sau, in orice caz, au aparitii razlete. Cand faptele de arme ale unui conducator contra propriei populatii sunt evocate nostalgic, acea natie are mari probleme. A te raporta la un trecut unde bezna, frigul, teroarea si foamea contribuiau la suprimarea spirituala, mai ales, indica precis cote de dezamagire impletita cu indignare.

Intotdeauna, un divort implica inerente comparatii. Daca pentru unii regimul trecut a intrunit conditiile suficiente intronarii mediocritatii, arivismului si imposturii, iata ca, astazi, procentul aparent neverosimil de 60% al popularitatii lui este rotunjit de nou veniti. Acestia din urma incep sa creada ca dracul nu era chiar atat de smolit, iar comunismul n-a fost "cea mai mare aflare in treaba din istoria omenirii".

Tramvaiul cvasidemocratiei postdecembriste are in vagoanele lui un vatman vremelnic, cu grija pentru pasagerii de la clasa intai. In remorca se afla restul, adica "grupul lui etc", coborat la ani bisecti pentru a-i legitima electoral pe cei din fata.

In asta tara trista, plina de umor, nu se mai face istorie, ci se intampla cate ceva. Se iese din anonimat prin fapte pocite, reactie de tafna si agresivitate.

Pretendentii la sefie politica nu admit in ruptul capului recomandarea lui Kafka, potrivit careia e mai bine sa ramai in fata portii, decat sa intri si sa nu ajungi. Chiar daca unii dintre ei primesc reject, sunt pregatiti s-o apuce laturis pentru a se imbuiba la festinul puterii.

Saracia generalizata il impinge pe roman catre concesii. Compromisurile sfarsesc in complicitate. Cu trecutul, de pilda. Cel apropiat. Acolo unde se intalnesc, anual, pe 26 ianuarie, ultrasii lui Ceausescu cu tot mai numerosi adepti ai ideii: "ce n-ai

putut face azi, lasa pe ieri!".

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...