Opinii: Boala netratata a sistemului de pensii

Indiferent cat ar fi demonizati cei care o spun cu subiect si predicat, marea problema a bugetului de stat este inca departe de orice rezolvare: falimentul sistemului de pensii. Acolo e cheia reechilibrarii Romaniei si deocamdata nu sunt semne ca ar fi fost gasita.

Cifrele nu lasa loc de prea multe speculatii. Pe primele 5 luni ale acestui an, deficitul bugetului public de pensii a reprezentat 30,6%.

Adica valoarea pensiilor platite a depasit cu aproape o treime valoarea contributiilor colectate de la angajati si angajatori.

Largirea bazei de colectare, pin aplicarea CAS la pensii, va aduce, teoretic, o oarecare corectie, compensata insa negativ prin diminuarea salariilor bugetarilor, care, implicit vor plati si CAS mai mici.

Cauzele acestei situatii sunt multiple. Vorbim despre o cauza demografica specifica nu doar Romaniei - imbatranirea populatiei si altele specifice Romaniei - plecarea masiva la munca in strainatate, munca la negru in diferite forme si pensionarile anticipate frauduloase.

Efectul lor cumulat este matematic: tot mai multi pensionari si tot mai putina populatie activa care sa platesca pensiile.

Se afla intr-o grava eroare cine-si imagineaza ca banii colectati prin CAS sunt tinuti intr-un cont al contribuabilului, ca intr-o banca, si sunt restituiti apoi lunar la vremea pensiei.

Cu CAS-ul de azi se platesc pensiile de azi, iar pensiile de maine ale contributorilor de azi vor fi platite de contributorii de maine. Asa ca valoarea pensiei nu poate fi separata de valoarea sumelor colectate prin CAS.

Daca aceste sume cresc si cresterea pensiilor e sustenabila, daca acest sume scad, logica ar fi scaderea pensiilor.

Dilema nu este doar a Romaniei. Ea este valabila in intreaga Europa confruntata cu imbatranirea galopanta a populatiei si o spune chiar Laszlo Andor, comisar UE pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si incluziune: "Avem de ales intre pensionari mai saraci, contributii mai mari pentru pensie sau mai multi oameni care lucreaza mai mult si mai mult timp".

Multe tari euorpene au optat pentru majorara varstei de psnionare. Franta - de la 60 la 62 de ani pana in 2018, Spania -de la 65 la 67 de ani, Germania - de la 65 la 67 de ani pana in 2029.

Diferenta este ca aceste state nu au deficite atat de grave ca Romania pe bugetul pensiilor.

Acolo, valoarea pensiilor, cu mult mai mare desigur, a fost mereu cu mult mai bine corelata cu sustenabilitatea lor. La noi, rotile carutei au fost rupte de guvernarea Tariceanu, care a majorat strict electoral pensiile, bazandu-se pe hazardul unei cresteri economice despre care stia ca nu e sanatoasa pentru se baza strict pe credite de consum.

Asa ca in Romania, solutia majorarii varstei de pensionare, extrem de prost primita peste tot, nu e suficienta.

Bugetul pensiilor trebuie adus rapid o valoare cat de cat sustenabila, pentru ca altfel tara aceasta isi va consuma in continuare resursele pe consum si nu va mai avea din ce sa se dezvolte inclusiv pentru a asigura cresterea sustenabila a pensiilor.

Variantele de scadere a pensiilor nu sunt, din pacate prea multe, dupa ce Curtea Constitutionala a luat decizia, extrem de controversata, ca pensia poate doar sa creasca.

Guvernatorul BNR a definit sintetizat perfect greseala: "Legile economice sunt ca legile gravitatiei. N-au decat la Curtea Constitutionala sa declare neconstitutionala si legea gravitatiei".

Au fost, din fericire, eliminate cele mai multe dintre pensiile speciale, desi ma tem de sentintele pe care le vor da judecatorii beneficiari si ei de pensii speciale.

O varianta ar fi aceea emisa de Traian Basescu, adica impozitarea tuturor pensiilor, deci si acelor sub 1.000 de lei.

Ea inseamna nu numai ca impozitul va fi aplicat si pensiilor sub 1.000 de lei, scutite pana acum, dar si ca beneficiarii pensiilor mai mari vor plati impozit pe toata pensia nu numai pe suma care depaseste 1.000 de lei.

Sa nu uitam apoi ca banii din pensiile sub 1.000 de lei scapa absolut oricarei impozitari. Ei nu sunt impozitati nici atunci cand sunt colectati de la angajati, caci contributia CAS scapa impozitarii, nici atunci cand sunt platiti pensionarilor, ceea ce nu e firesc.

Pana la urma, pensia mica nu este o nedreptate, ci efectul unei contributii mici, de cele mai multe ori chiar incompleta. Deci cel care a muncit mai mult e impozitat, iar cel care a muncit mai putin nu e.

Ar mai fi optiunea majorarii contributiilor. Exact o majorare a CAS mai trebuie mediului pivat pentru a se sufoca de tot. In plus, pe masura ca contributiile vor creste, tot mai multe venituri se vor scufunda la negru si baza de colectare va scadea.

Guvernul nu are curajul unei scaderi de fiscalitate care sa stimuleze mediul privat si scoata la suprafata a economia neagre, adica sa mareasca numarul platitorilor de CAS.

Cert este ca in privinta pensiilor ne aflam in fata unei decizii de maxima importanta, cu efecte pe termen lung. Iar alegerea este intre populism inconstient si sinucigas sau realism dureros, dar salvator.

PNL și PSD așteaptă "clarificări" de la Cătălin Cîrstoiu, "în această săptămână". Când va fi anunțată decizia în privința candidatului la Primăria Capitalei

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, joi seară, că, în acest moment, Cătălin Cîrstoiu este candidatul alianţei PSD-PNL, dar acesta trebuie să clarifice public toate aspectele care...

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...