Opinii: Pensia, intre necesitate si lux

Tema pensiilor a fost relansata recent de seful statului in contextul dezbaterii publice legate de problema mai mult decat spinoasa a echilibrului finantelor publice.

Spunea presedintele ca de principiu orice venit ar trebui impozitat si, in consecinta, nici pensiile n-ar trebui sa faca exceptie.

Principiul, ce-i drept, este destul de plauzibil, ba chiar seducator pe alocuri, mai ales atunci cand ne raportam la veniturile altora. Dar o abordare si mai ales transpunere abrupta in fapt ar putea sa genereze destule probleme. De exemplu, impozitarea unor pensii de 4-5-6 milioane, care nici la nivelul la care se situeaza acum nu asigura necesarul pentru subzistenta.

Desigur insa, sistemul actual de pensii, care este in fapt o prelungire a sistemului care se practica in anii de dinainte de 1990, nu e nici pe departe un model de etica si de adecvare la cerintele sociale ale anilor pe care-i traversam si cu atat mai putin pentru perioada de criza care ne macina. Mai ales ca inovatiile legislative din perioada post-revolutionara au "perfectionat" acest sistem, care oricum era anacronic.

Ne gandim la actele normative care au instituit privilegii pentru anumite categorii sociale, precum varste favorizante de iesire la pensie, sistemul pensiile speciale, exceptiile de la obligatia contributiei de asigurari sociale, trimiterea in pensie a cohorte de oameni valizi si cu putere de munca pe considerente de restructurare, confundandu-se la modul pernicios pensia cu ajutorul de somaj si multe altele asemenea.

Pensiile de asigurari sociale, asa cum au fost ele concepute in statul social modern, sunt sau ar trebui sa fie un sistem corect si echitabil de a asigura o senectute decenta si ferita de menghina unor lipsuri materiale, in tot ceea ce constituie necesitatile elementare de subzistenta ale individului.

Statul fiind acel organism care reglementeaza nivelul contributiei specifice, care administreaza si garanteaza fondurile sistemului public, asigurand echilibrul si sustenabilitatea acestuia. Pensia nu este echivalentul unui ajutor social, ea este un drept, deoarece este rezultatul unei cotizatii de pe intreaga perioada activa a persoanei. Daca aceasta contributie a existat, intr-o forma sau alta.

Anomaliile incep insa de aici. Daca pensia nu este ajutor social, ea nu poate fi nici un produs de lux. O pensie din sistemul public nu ar avea voie sa depaseasca nivelul general al salarizarii din zona activa a societatii.

Pensii de cateva mii de euro intr-o tara cu nivelul actual de dezvoltare a Romaniei sunt aberante. Iar pensiile speciale se situeaza inca la acest nivel. La categoria magistratilor ele sunt pe alocuri superioare in cifre absolute chiar celor din extremitatea vestica a UE.

Cine doreste sa-si perpetueze standardul de confort si bunastare are la indemana sistemele alternative de pensii private. Iar cei ce nu le-au avut la timpul lor, puteau, cum zice romanul atunci cand e intelept, sa puna cate ceva deoparte pentru zile mai negre sau mai cenusii.

Solutia la indemana astazi este intr-adevar cea a reglarii prin impozitare. O impozitare insa progresiva. A pensiilor, nu a salariilor. Pensiile nu trebuie sa fie egale, dar nici discordante, deoarece necesitatile de baza ale oamenilor nu sunt atat de diferentiate. Raportul dintre minim si maxim ar putea sa mearga pe modelul european.

Impozitarea progresiva ar trebui sa fie zero la pensiile de subzistenta, dar sa mearga pana la multe zeci de procente la pensiile de favoare. Aplicand asa-zis nediscriminatoriu acelasi procent si la cei cu pensii de cinci milioane si la cei cu trei sute de milioane de lei lunar(!!) nu am face decat sa perpetuam viciile sistemului actual.

Piedone vorbește despre un complot în favoarea lui Nicuşor Dan: ”Nu mă întoarce nimeni înapoi”

Cristian Popescu Piedone (PUSL), candidat la funcţia de primar al Capitalei, a infirmat, din nou, marţi, 23 aprilie, zvonurile referitoare la o posibilă retragerea a sa din cursa electorală şi...

Sebastian Burduja, candidatul PNL la Primăria Capitalei: ”Bucureștenii să nu mai fie forțați să aleagă răul cel mai mic"

Candidatul liberal la Primăria Capitalei, anunțat odată cu retragerea lui Cătălin Cîrstoiu din cursă, vrea să propună „un model liberal de administrație”. Sebastian Burduja, liderul...